Deficit bugetar de -7,12% din PIB, după 11 luni din 2024

Deficitul bugetului general consolidat după primele unsprezece luni ale anului a fost de 125,72 miliarde de lei (-7,12% din PIB-ul estimat la 1.764,5 miliarde lei), potrivit datelor operative publicate de Ministerul. Finanțelor. Este un rezultat considerabil mai slab decât în aceeași perioadă a anului anterior (-73,55 miliarde lei și -4,58% din PIB).

Deficitul lunar a urcat la cea mai mare valoare din ultimele șase luni (0,93% PIB, față de 0,75% în octombrie, 0,87% în septembrie, 0,75% în octombrie, 0,55% în august, 0,42% în iulie și 0,20% în iunie), ceea ce arată un trend îngrijorător al acestui indicator critic. Care va depăși pragul de -8% din PIB la finalul anului.   

În contextul creșterii economice modeste (+0,9% pe primele trei trimestre, date provizorii), încasările totale au fost, totuși, mai mari cu 13,1% în primele unsprezece luni din 2024 (aproape 59 miliarde lei). Cu o inflație situată la nivelul annual de 5,11%, acest avans s-a tradus într-o creștere de +0,7 pp raportat la PIB (de la 29%, la 29,7%). 

Din păcate, s-a consemnat și o majorare de peste 111 miliarde lei a cheltuielilor publice, cu un avans al ponderii în PIB de la 33,6% până la 36,8%.

Simplificat, în perioada ianuarie – noiembrie 2024, statul a cheltuit 24 lei ÎN PLUS la fiecare 100 lei încasați la bugetul general consolidat (și aproape dublu, adică 46 de lei peste 100 lei efectiv colectați, strict la bugetul de stat).

Cu observația că a lăsat un deficit de aproape 4 miliarde lei la asigurările sociale și câte 3 miliarde lei la administrația locală și sănătate, bugetul de stat s-a păstrat ușor sub deficitul bugetului general consolidat. În context organizării alegerilor prezidențiale și parlamentare, soldul general al bugetelor locale a ajuns (atipic)pe minus, în timp ce excedentul instituțiilor publice autofinanțate a urcat la aproape 5 miliarde lei (0,27% din PIB).

De remarcat diferența între avansul veniturilor din impozitul pe salarii și venit (+21,7%, adică aproape 8 miliarde lei în plus) și creșterea mai redusă în cazul contribuțiilor de asigurări (+20% sau +28,7 miliarde lei, în contextul modificării salariului mediu) în condițiile în care aceasta este cea mai mare componentă a bugetului public (circa 172 miliarde lei).

La impozitele indirecte, în contextul în care cifrele arată un spor considerabil al consumului în termeni reali pe primele 10 luni ale anului (+8%), avansul TVA a urcat peste ritmul general al creșterii veniturilor (+15%, de la 94,4 miliarde lei la 108,6 miliarde lei nominal), la fel cu încasările din accize (+25,3%, adică un plus de 8,5 miliarde lei). 

Susținerea din partea UE aferentă cadrului financiar 2014 – 2020 s-a diminuat substanțial (circa -77% sau -32,5 miliarde lei), fiind compensată doar parțial de majorarea cu 238% (+14,5 miliarde lei nominal) prin contul plăților efectuate și prefinanțări din noul cadru financiar și de creșterea de 482% a asistenței financiare nerambursabile prin PNRR (+5 miliarde lei). 

Cheltuielile, majorate cu peste 20% în context electoral

Ritmul de creștere al cheltuielilor (+20,6%) a fost cu circa 60% peste cel al veniturilor (+12,7%), în contextul anului electoral. El includecreșterea în cazul proiectelor cu finanțare prin componenta de împrumut a PNRR(+9,7 miliarde lei sau +403%) și alocările pentru cofinanțare din fonduri externe nerambursabile au înregistrat o creștere de aproape 450% sau 15,8 miliarde lei. De reținut sporul consemnat pe segmentul cheltuielilor de capital, peste 21 miliarde lei (+76%). 

Asistența socială a consemnat o creștere procentuală de 16,2%, sub cea generală dar mult peste nivelul inflației (+28,6 miliarde lei nominal). Ascensiunea bugetarilor în topul creșterii puterii de cumpărare a salariilor pe ramuri de activitate s-a regăsit înavansul cheltuielilor de personal, ce a urcat la 23,8% (28,4 miliarde lei în plus). Cheltuielile de capital completează podiumul, cu +21,8 miliarde lei. 

Totodată, au crescut sumele achitate pentru bunuri și servicii (15,3 miliarde lei nominal, respectiv +22,3%). În schimb, subvențiile au scăzut ușor sub nivelul din aceeași perioadă a anului trecut (-0,29 miliarde lei nominal, respectiv -1,8%). În fine, ar mai fi de semnalat creșterea cheltuielilor cu dobânzile față de aceeași perioadă a anului anterior (spor de 5,3 miliarde lei sau +17,5%).