Am vazut doua articole tip reclama mascata in doua reviste celebre: Readers Digest din Statele Unite (a fost odata cea mai citita din lume, prezenta si la noi in a doua parte a anilor 2000) si Ziarul Financiar.
Articolul din editia americana a Readers Digest se refera la reducerile de preturi ale supermarketului Target.
Textul este lipsit de obiectivitate, fiind ecoul campaniei de marketing care are ca idee asa-zisul ajutor adus oamenilor afectati de inflatie.
Insa cea mai mare problema este lipsa unei reguli de baza a jualismului: o opinie sau un produs (serviciu) nu trebuie prezentate singure, pentru a nu induce in eroare cititorii ca acestea ar fi cele mai bune. Intotdeauna un produs (opinie) trebuie echilibrat cu cel putin inca unul (ideal e sa fie cel putin trei), pentru a putea face o comparatie si a-l alege pe cel preferat (pe cel mai bun).
In articolul din Readers Digest avem doar preturile reduse ale unor produse din magazinul Target, fara a fi prezentate si preturile din alte magazine, ceea ce inseamna o reclama mascata.
In Ziarul Financiar am citit acelasi tip de articol, simplist, cu prezentarea unui oferte de refinantare a creditelor bancii Revolut.
Nu avem nici aici nici macar o singura comparatie a dobanzii creditului Revolut cu dobanda creditului unei alte banci, darmite cu cea mai buna oferta din piata.
[1]
Cele doua articole nu au semnul (P), care indica un articol publicitar, ceea ce inseamna ca pot fi catalogate ca articole tip reclama mascata.
De ce apar articole tip reclama mascata?
Sunt cel putin doua motive pentru care astfel de articole sunt publicate, precum:
1. Lipsa unor standarde profesionale ale jualismului sau nerespectarea acestora. Ironic, Readers Digest isi face propria reclama la finalul articolelor, promitand “continut de inalta calitate”.
2. Poate ca cel mai plauzibil motiv este vesnica goana dupa profit si clienti, respectiv dupa cititori, in cazul publicatiilor. Titlurile celor doua articole sunt realizate in stilul clickbait, cu fraze momeala („Ce trebuie sa stii” sau „Cum puteti sa luati 40.000 de euro…”), evident cu scopul de a-i face pe oameni sa citeasca articolele.
De ce ne fac rau articolele tip reclama mascata?
Si aici sunt cel putin doua efecte negative pentru cei care le citesc:
1. Isi pierd timpul citind informatii de slaba calitate;
2. Sunt facuti sa creada, poate chiar convinsi, ca respectivele opinii, produse, servicii sunt cele mai bune sau care merita sa fie crezute saut cumparate.
Fireste ca exista si o consecinta la nivel macro: in lipsa comparatiei mai multe produse, servicii, opinii, competitia este afectata si implicit si calitatea produselor, serviciilor, ideilor.
Nu există comentarii pentru această știre.
Actualizarea informațiilor despre împrumuturi raportate de bănci și IFN-uri în baza de date din Biroul de Credit se face într-un termen prea mare, ceea ce-i afectează pe deținătorii de credite,... detalii
„Ce este asta? De la un credit de 1.200 de lei, ajung la 2.400 de lei în 3 luni? „Unde se aplică Legea 243/2024 privind plafonarea dobânzilor la IFN-uri?”, întreabă,... detalii
Când îi dai încă un credit unui om care are deja alte opt împrumuturi, dintre care șase la IFN-uri, pentru care trebuie să plătească în fiecare lună aproape tot salariul,... detalii
Un cititor ne-a povestit cum a investit mii de lei în criptomonede, timp de peste un an, într-o platformă falsă, pentru înșelătorii. Frauda a fost ticluită atât de bine de... detalii
Băncile și IFN-urile, obligate prin lege să-și ajute clienții cu credite, înainte să-i execute silit
Care sunt valorile Raiffeisen față de seniori? Sau vrea să se lipsească de ei?
BRD își taxează clienții cu 25 de lei pentru o plată Ropay? (Actualizat cu răspunsul băncii)
Ferratum își ascunde dobânda mare în reclama la credite
Plățile și transferurile bancare au devenit instant și gratuite la mai toate băncile
Creditele de la IFN-uri m-au îngropat
O dobândă e la raft și alta la casă
Ce tipuri de plăți și transferuri Ropay instant și fără comision oferă băncile
Dobânda la credite afișată de BRD poate fi de trei ori mai mare
Clienții băncilor suportă marea majoritate a pierderilor din fraude