Am vazut doua articole tip reclama mascata in doua reviste celebre: Readers Digest din Statele Unite (a fost odata cea mai citita din lume, prezenta si la noi in a doua parte a anilor 2000) si Ziarul Financiar.
Articolul din editia americana a Readers Digest se refera la reducerile de preturi ale supermarketului Target.
Textul este lipsit de obiectivitate, fiind ecoul campaniei de marketing care are ca idee asa-zisul ajutor adus oamenilor afectati de inflatie.
Insa cea mai mare problema este lipsa unei reguli de baza a jualismului: o opinie sau un produs (serviciu) nu trebuie prezentate singure, pentru a nu induce in eroare cititorii ca acestea ar fi cele mai bune. Intotdeauna un produs (opinie) trebuie echilibrat cu cel putin inca unul (ideal e sa fie cel putin trei), pentru a putea face o comparatie si a-l alege pe cel preferat (pe cel mai bun).
In articolul din Readers Digest avem doar preturile reduse ale unor produse din magazinul Target, fara a fi prezentate si preturile din alte magazine, ceea ce inseamna o reclama mascata.
In Ziarul Financiar am citit acelasi tip de articol, simplist, cu prezentarea unui oferte de refinantare a creditelor bancii Revolut.
Nu avem nici aici nici macar o singura comparatie a dobanzii creditului Revolut cu dobanda creditului unei alte banci, darmite cu cea mai buna oferta din piata.
[1]
Cele doua articole nu au semnul (P), care indica un articol publicitar, ceea ce inseamna ca pot fi catalogate ca articole tip reclama mascata.
De ce apar articole tip reclama mascata?
Sunt cel putin doua motive pentru care astfel de articole sunt publicate, precum:
1. Lipsa unor standarde profesionale ale jualismului sau nerespectarea acestora. Ironic, Readers Digest isi face propria reclama la finalul articolelor, promitand “continut de inalta calitate”.
2. Poate ca cel mai plauzibil motiv este vesnica goana dupa profit si clienti, respectiv dupa cititori, in cazul publicatiilor. Titlurile celor doua articole sunt realizate in stilul clickbait, cu fraze momeala („Ce trebuie sa stii” sau „Cum puteti sa luati 40.000 de euro…”), evident cu scopul de a-i face pe oameni sa citeasca articolele.
De ce ne fac rau articolele tip reclama mascata?
Si aici sunt cel putin doua efecte negative pentru cei care le citesc:
1. Isi pierd timpul citind informatii de slaba calitate;
2. Sunt facuti sa creada, poate chiar convinsi, ca respectivele opinii, produse, servicii sunt cele mai bune sau care merita sa fie crezute saut cumparate.
Fireste ca exista si o consecinta la nivel macro: in lipsa comparatiei mai multe produse, servicii, opinii, competitia este afectata si implicit si calitatea produselor, serviciilor, ideilor.
Nu există comentarii pentru această știre.
Culmea e că ea m-a sunat să mă întrebe dacă poate beneficia de dividende, după 2 ani, atenție! de când a făcut „investiția” în programul Brua. Cum s-a întâmplat atunci?... detalii
Despăgubirile de la bănci pentru creditele indexate la ROBOR s-ar putea obține abia peste 5 ani și doar dacă băncile vor pierde procesele cu Consiliul Concurenței. Bogdan Chirițoiu, șeful Consiliului... detalii
BCR a avut curajul să vorbească "pe șleau" cu oamenii pe Facebook despre scandalul ROBOR, înfruntând criticile și chiar injuriile, în încercarea de a explica faptul că nu banca este... detalii
Un cititor ne-a întrebat, la Întreabă Banca, unde poate să verifice dacă un străin, căruia i-a trimis o copie după buletin, nu cumva este un escroc și a făcut un... detalii
Datele arată că băncile "s-au coordonat" și pentru scăderea ROBOR sub IRCC
Să înțelegem ROBOR-ul: cât de mult a crescut și de ce în comparație cu dobânda BNR și IRCC
Numărul bancherilor a scăzut cu 2.500 de persoane în ultimul an
Executorul îmi poate vinde apartamentul pentru un credit IFN de 700 de lei!?
Ce ratinguri au băncile românești
BRD își amenință un client cu executarea silită, după ce i-a făcut din vina ei un descoperit neautorizat de cont
Aplicarea penalităților în timpul executării silite pentru un credit este interzisă de lege
Postările pe Facebook cu aplicația falsă Revolut nu au fost șterse nici după o săptămână
Un articol fals circulă pe net despre o confruntare la Antena 3 între Horia Ciorcilă de la Banca Transilvania și Cristian Tudor Popescu
De ce Guvernul a ales Mastercard să facă portofelul digital al românilor?