Riscurile privind stabilitatea financiară se mențin ridicate, apreciază BNR

Nivelul riscurilor la adresa stabilității financiare se menține ridicat, similar evaluărilor din Raportul anterior, pe fondul dezechilibrelor și vulnerabilităților persistente atât pe plan intern, cât și la nivel global, se arată în raportul privind stabilitatea financiară din iunie 2026 publicat de Banca Națională a României (BNR):

Amplificarea conflictelor geopolitice, fragmentarea geoeconomică în creștere sau incertitudinile privind evoluția prețurilor din sectorul energetic continuă să reprezinte factori de risc la adresa perspectivelor economice și stabilității piețelor financiare.

În acest context, sectorul bancar românesc își păstrează reziliența, beneficiind de un nivel adecvat al capitalizării, al lichidității și de politici prudente de gestionare a riscurilor, dar materializarea parțială a vulnerabilităților menționate poate eroda această bază solidă, pe termen scurt și mediu.

Două riscuri sistemice de nivel sever

Din perspectivă ciclică, au fost identificate două riscuri sistemice de nivel sever și alte două riscuri evaluate la nivel moderat.

Riscurile evaluate la nivel sever vizează:

• i) incertitudinile la nivel global în contextul multiplelor evenimente geopolitice și

• ii) deteriorarea echilibrelor macroeconomice interne, ambele cu perspectivă constantă în perioada următoare.

În același timp, au fost identificate două riscuri sistemice de intensitate moderată:

• i) riscul de nerambursare a creditelor contractate de sectorul neguvernamental, cu tendință de creștere în perioada următoare, determinată în special de segmentul companiilor nefinanciare și

• ii) riscul asociat provocărilor la adresa securității cibernetice și a inovației financiare, pentru care perspectiva este de intensificare.

De la data publicării Raportului anterior, riscurile la adresa stabilității financiare provenite din mediul extern s-au intensificat.

Criza energetică generată de escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu și întreruperea severă a fluxurilor comerciale prin Strâmtoarea Ormuz a generat un șoc global pe latura ofertei, cu implicații asupra securității energetice și alimentare, asupra perspectivelor privind creșterea economică și inflația, precum și asupra apetitului global pentru risc.

Incertitudinile sporite privind durata și intensitatea conflictului au contribuit la manifestarea unor episoade recurente de volatilitate pe piețele financiare internaționale și la fluctuații mai ample ale fluxurilor de capital.

Deși economia globală și sistemul financiar internațional s-au menținut reziliente până în prezent, iar corecțiile prețurilor activelor financiare s-au produs într-o manieră relativ ordonată, o prelungire sau o intensificare a conflictului ar amplifica tensiunile pe piețele de energie și ar determina o înăsprire suplimentară a condițiilor financiare.

Totodată, nivelul ridicat al îndatorării publice și persistența unor deficite fiscale ample pe plan internațional continuă să alimenteze tensiuni privind percepția riscului suveran, inclusiv la nivel european, și limitează spațiul fiscal disponibil pentru adoptarea de măsuri de sprijin destinate atenuării impactului șocului energetic.

Riscul ajustării abrupte pe piețele de capital

În același timp, pe piețele de capital, evaluările rămân ridicate în pofida corecțiilor recente, ceea ce poate amplifica riscul unor ajustări abrupte ale prețurilor activelor.

Acest risc este accentuat de concentrarea ridicată a indicilor bursieri în companii din sectorul tehnologic, în special cele asociate inteligenței artificiale, ale căror evaluări încorporează așteptări optimiste privind profitabilitatea viitoare, ceea ce sporește probabilitatea ca o reevaluare a perspectivelor de creștere ale sectorului tehnologic, a ritmului de adoptare a noilor tehnologii sau a rentabilității investițiilor în infrastructura aferentă să genereze corecții disproporționate ale prețurilor pe ansamblul pieței de capital.

Dezechilibrele macroeconomice se mențin la un nivel semnificativ

Pe plan intern, riscurile la adresa stabilității financiare generate de dezechilibrele macroeconomice interne se mențin la un nivel semnificativ.

Acestea au fost alimentate de accentuarea incertitudinilor de natură politică și geopolitică, într-un context macroeconomic fragil, marcat de o creștere economică modestă și de deficite gemene persistente.

Deși evoluțiile recente indică o relativă atenuare a deficitului bugetar, ca urmare a procesului de consolidare fiscal-bugetară, care contribuie și la reducerea presiunilor asupra dezechilibrului extern, ajustarea se realizează de la niveluri inițiale deosebit de ridicate, România consemnând cele mai ample deficite (fiscal și de cont curent) din UE.

În termeni ESA, deficitul bugetar s-a situat la 7,9 la sută din PIB în anul 2025, iar potrivit prognozei de primăvară 2026 a Comisiei Europene acesta este anticipat să se reducă la 6,2 la sută din PIB în anul 2026, niveluri care evidențiază persistența presiunilor asupra finanțelor publice.

În plus, activitatea economică a continuat să evolueze într-un ritm modest în anul 2025, în ușoară decelerare față de anul precedent.

Pentru anul 2025, avansul PIB real s-a situat la 0,7 la sută, comparativ cu 0,9 la sută în anul 2024. Evoluția reflectă efectele ajustării fiscale, temperarea cererii interne și scăderea puterii de cumpărare a populației.

Un aspect pozitiv este, însă, reorientarea modelului de creștere economică, de la unul bazat preponderent pe consum către unul susținut de investiții.

Continuarea consolidării fiscal-bugetare

Continuarea consolidării fiscal-bugetare și asigurarea unui cadru de politici coerent, credibil și predictibil rămân esențiale pentru:

• (i) menținerea încrederii investitorilor și a agențiilor de rating,

• (ii) limitarea presiunilor asupra costurilor de finanțare și a cursului de schimb,

• (iii) repoziționarea datoriei publice pe o traiectorie sustenabilă și

• (iv) consolidarea rezilienței economiei naționale.

Aceste priorități sunt cu atât mai importante având în vedere mediul extern nefavorabil, de natură să afecteze percepția investitorilor asupra riscului asociat regiunii și să mărească volatilitatea fluxurilor de capital.

Riscuri semnificative privind absorbția fondurilor europene

În aceste condiții, maximizarea absorbției și utilizarea eficientă a fondurilor europene, în special a celor prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), capătă o importanță sporită, acestea contribuind semnificativ la susținerea impulsului investițional, de natură a limita efectele restrictive ale ajustării fiscale și de a consolida potențialul de creștere economică, inclusiv din perspectivă mai îndelungată.

Totuși, riscurile privind gradul de absorbție rămân semnificative, având în vedere că timpul disponibil pentru implementarea reformelor și a proiectelor prin PNRR este limitat, iar unele componente cu alocări importante înregistrează un progres tehnic încă redus.

Întârzierile acumulate în implementarea reformelor și investițiilor au condus la revizuirea planului, alocarea totală fiind redusă la 21,4 miliarde euro, de la 28,5 miliarde euro în forma inițială.

Până la momentul actual, România a încasat 6,4 miliarde euro sub formă de granturi și 4,32 miliarde euro sub formă de împrumuturi, în timp ce suma rămasă de absorbit după revizuirea planului se situează la aproximativ 10,7 miliarde euro, respectiv jumătate din totalul alocat.