BNR arată importanța implementării măsurilor fiscal-bugetare luate de Guvern

Banca Națională a României (BNR) a subliniat “importanța implementării consecvente a măsurilor fiscal-bugetare deja adoptate și a celor probabil aprobate în viitor în scopul continuării corecției bugetare conform Planului bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE, de natură să conducă și la o ajustare treptată a deficitului de cont curent, și cu implicații favorabile asupra primei de risc suveran, implicit asupra costurilor de finanțare a economiei”, în minuta ședinței din 7 aprilie 2026:

Minuta ședinței de politică monetară a Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României din 7 aprilie 2026

Data publicării: 22.04.2026

Membri ai Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României prezenți la ședință: Mugur Isărescu, președinte al Consiliului de administrație și guvernator al Băncii Naționale a României; Leonardo Badea, vicepreședinte al Consiliului de administrație și prim-viceguvernator al Băncii Naționale a României; Cosmin Marinescu, membru al Consiliului de administrație și viceguvernator al Băncii Naționale a României; Aura-Gabriela Socol, membru al Consiliului de administrație; Roberta-Alma Anastase, membru al Consiliului de administrație; Csaba Bálint, membru al Consiliului de administrație; Cristian Popa, membru al Consiliului de administrație.

În cadrul ședinței, Consiliul de administrație a discutat și adoptat decizia de politică monetară, pe baza datelor și analizelor privind evoluțiile macroeconomice, financiare și monetare curente și de perspectivă prezentate de direcțiile de specialitate și a altor informații interne și externe disponibile.

În discuțiile privind comportamentul recent al inflației, membrii Consiliului au arătat că rata anuală a inflației a continuat să se reducă lent în primele două luni ale anului 2026, ajungând la 9,31 la sută în februarie, de la 9,69 la sută în decembrie 2025, în contextul unor scăderi semnificative de dinamică consemnate de prețurile energiei electrice și gazelor naturale, ce au fost contrabalansate consistent de evoluțiile de sens opus de pe segmentele LFO, prețuri administrate, produse din tutun și combustibili.

S-a observat că o contribuție dezinflaționistă minoră a avut în acest interval și componenta de bază a inflației, în condițiile în care rata anuală a inflației CORE2 ajustat și-a stopat ascensiunea, înregistrând pe ansamblul primelor două luni o mică scădere – la 8,3 la sută în februarie 2026, de la 8,5 la sută în decembrie 2025 –, aproape integral pe seama subcomponentei alimentelor procesate, a cărei dinamică a intrat pe o traiectorie descendentă după șase trimestre de creștere.

În urma evaluărilor, s-a concluzionat că scăderea ușoară a ratei anuale a inflației de bază a fost determinată în principal de descreșterea cotațiilor unor mărfuri agroalimentare, de efecte de bază dezinflaționiste și de decelerarea creșterii prețurilor importurilor, fiind atribuibilă în mică măsură adâncirii deficitului de cerere agregată și slăbirii cererii de consum.

În acest context, membrii Consiliului au evidențiat scăderea consemnată în intervalul ianuarie-februarie 2026 de dinamica anuală a prețurilor de producție din industrie pentru bunurile de consum după o ascensiune continuă de cinci trimestre, dar și cotele ridicate, deși în descreștere, ale așteptărilor inflaționiste pe termen scurt ale firmelor și consumatorilor din același interval, precum și noul salt înregistrat de acestea în luna martie. Totodată, s-au făcut referiri la evoluția ușor oscilantă a anticipațiilor inflaționiste pe termen mai lung ale analiștilor bancari de pe parcursul trimestrului I 2026, finalizată cu creșterea și revenirea lor în martie în apropierea limitei de sus a intervalului țintei, dar și la puterea de cumpărare a consumatorilor, care a continuat să se reducă ușor în prima lună din 2026, în corelație cu încetinirea creșterii veniturilor populației și cu nivelul ridicat al ratei anuale a inflației.

În ceea ce privește poziția ciclică a economiei, membrii Consiliului au arătat că activitatea economică s-a comprimat în trimestrul IV 2025 cu 1,9 la sută, după ce a scăzut cu 0,1 la sută în trimestrul anterior, evoluție ce face probabilă o adâncire mai pronunțată a deficitului de cerere agregată în acest interval comparativ cu cea anticipată.

În același timp, s-a remarcat că avansul în termeni anuali al PIB s-a redus la 0,2 la sută în trimestrul IV 2025, de la 1,7 la sută în trimestrul III în principal ca urmare a măririi semnificative a aportului negativ al variației stocurilor, dar și pe fondul contracției moderate consemnate de consumul gospodăriilor populației, și că impactul contracționist astfel exercitat asupra cererii interne a fost doar parțial contrabalansat de accelerarea pe mai departe a creșterii robuste a formării brute de capital fix.

În schimb, evoluția exportului net a redevenit expansionistă, în condițiile în care dinamica anuală a volumului exporturilor de bunuri și servicii a devansat-o din nou pe cea a volumului importurilor, înregistrând o scădere relativ mai modestă față de trimestrul anterior, au observat membrii Consiliului. S-a sesizat că, pe acest fond, deficitul balanței comerciale și-a accentuat și mai mult restrângerea față de aceeași perioadă a anului anterior, iar cel de cont curent și-a conservat micul declin, chiar și în condițiile înrăutățirii pronunțate a balanțelor veniturilor.

Referitor la piața muncii, membrii Consiliului au convenit că noile date și informații confirmă reluarea tendinței de detensionare a pieței în trimestrul IV 2025 – dată fiind și menținerea constantă a ratei locurilor de muncă vacante -, și semnalizează prelungirea acesteia în primele luni din 2026. Astfel, s-a arătat că efectivul salariaților din economie și-a accentuat în ianuarie 2026 trendul descreșterilor lunare întrerupt la jumătatea trimestrului precedent, amplificându-și implicit contracția în termeni anuali, în timp ce rata șomajului BIM a înregistrat, la rândul ei, o scădere pe ansamblul primelor două luni din 2026, de la valoarea medie de 6,2 la sută la care a urcat în trimestrul IV 2025. Sondajele de specialitate aferente trimestrului I 2026 relevă însă o slăbire evidentă a intențiilor de angajare pe orizontul foarte scurt de timp, după ușoara redresare din trimestrul IV 2025, precum și o scădere pronunțată a deficitului de forță de muncă raportat de companii, au subliniat membrii Consiliului.

Totodată, s-a observat că dinamica anuală a salariului brut nominal și-a reaccelerat descreșterea în luna ianuarie 2026, iar cea a costului unitar cu forța de muncă din industrie s-a redus semnificativ față de nivelurile încă ridicate înregistrate în a doua jumătate a anului 2025.

Dinamica viitoare a costurilor cu forța de muncă este marcată totuși de incertitudini semnificative, au apreciat membrii Consiliului, evocând evoluția recentă a inflației și a așteptărilor inflaționiste, dar mai cu seamă perspectiva lor apropiată, precum și majorarea salariului minim brut pe economie din 1 iulie 2026, alături de decalajele persistente dintre cererea și oferta de forță de muncă din anumite sectoare, ce ar putea reamplifica presiunile asupra salariilor în mediul privat. S-a considerat însă că în sens opus vor acționa măsurile de consolidare fiscală deja implementate, incluzând componenta politicii salariale și a angajărilor în sectorul public – de natură să afecteze cererea de consum și planurile de investiții -, precum și criza energetică și incertitudinile ridicate generate pe plan mondial de războiul din Orientul Mijlociu, cu implicații asupra costurilor și activității firmelor. Influențe similare ar putea decurge din tensiunile comerciale globale și din schimbările structurale intervenite pe anumite piețe, dar și din recursul la angajați extracomunitari și din extinderea digitalizării și automatizării, au reiterat mai mulți membri ai Consiliului.

În discuțiile privind condițiile financiare, membrii Consiliului au arătat că principalele cotații ale pieței monetare interbancare au continuat să se reducă pe parcursul lunii februarie 2026, dar au urcat și s-au consolidat apoi la niveluri vizibil mai ridicate. Totodată, randamentele pe termen mediu și lung ale titlurilor de stat și-au accentuat trendul descendent în februarie, pentru ca în primele două decade din martie să consemneze creșteri ample, doar în mică măsură corectate ulterior, în condițiile deteriorării abrupte a sentimentului investitorilor financiari, mai ales față de piețele din regiune, odată cu declanșarea războiului din Orientul Mijlociu. Cursul de schimb leu/euro a înregistrat de asemenea o creștere, dar relativ modestă, inclusiv din perspectivă regională, și a tins apoi să se mențină pe noul palier, dată fiind și ameliorarea considerabilă a soldului tranzacțiilor rezidenților pe piața valutară interbancară, au remarcat membrii Consiliului.

Riscurile la adresa ratei de schimb a leului rămân ridicate, au susținut membrii Consiliului, evocând creșterea volatilității de pe piața financiară internațională și a aversiunii globale față de risc în contextul conflictului din Orientul Mijlociu, dar și deficitele gemene încă mari. Din această perspectivă, a fost reiterată importanța implementării consecvente a măsurilor fiscal-bugetare deja adoptate și a celor probabil aprobate în viitor în scopul continuării corecției bugetare conform Planului bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE, de natură să conducă și la o ajustare treptată a deficitului de cont curent, și cu implicații favorabile asupra primei de risc suveran, implicit asupra costurilor de finanțare a economiei.

În cadrul discuțiilor, s-a mai sesizat că dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat și-a stopat trendul descendent pe care s-a plasat în a doua parte a anului trecut, înregistrând mici creșteri în primele două luni din 2026, până la 6,8 la sută în februarie, după ce a coborât la 6,2 la sută în decembrie 2025, de la 9,7 la sută în mai 2025. Plusul de dinamică a fost generat de această dată de reaccelerarea creșterii creditului acordat societăților nefinanciare, deopotrivă pe seama componentei în lei și a celei în valută, în timp ce variația creditului acordat populației a continuat să descrească, relativ lent totuși și de la un nivel mai ridicat, în principal pe fondul scăderii ritmului împrumuturilor în lei pentru consum și alte scopuri, au semnalat unii membri ai Consiliului.

În ceea ce privește evoluțiile macroeconomice viitoare, membrii Consiliului au arătat că, potrivit noilor date și analize, rata anuală a inflației va crește și se va menține în intervalul martie-iunie 2026 la valori mai ridicate decât cele evidențiate în prognoza pe termen mediu din februarie 2026, care anticipa că dinamica inflației va ajunge la 9,8 la sută în iunie, dar va cunoaște în trimestrul următor o corecție descendentă abruptă pe fondul unor efecte de bază, și se va reduce apoi gradual până la 3,9 la sută în decembrie 2026 și la 2,9 la sută la finele anului 2027.

S-a observat că înrăutățirea perspectivei apropiate a inflației este atribuibilă factorilor/șocurilor pe partea ofertei, a căror acțiune va deveni mai pronunțat inflaționistă în trimestrul II 2026 decât s-a previzionat anterior, în principal ca urmare a scumpirii combustibililor, pe fondul creșterii considerabile a cotațiilor petrolului și gazelor naturale în contextul războiului din Orientul Mijlociu. S-a sesizat că efectele inflaționiste astfel generate vor devansa cu mult influențele de sens opus ce vor decurge pe orizontul apropiat de timp din mecanismul de stabilire a prețului la gazele naturale pentru consumatorii casnici instituit în luna aprilie 2026; totodată, ele se vor suprapune efectelor de bază nefavorabile ce se vor manifesta în trimestrul II 2026 pe segmentul energie, precum și efectelor directe tranzitorii exercitate din semestrul II 2025 de expirarea schemei de plafonare a prețului la energia electrică și de majorarea cotelor de TVA și a accizelor, ce urmează să se epuizeze în trimestrul III 2026.

S-a convenit că balanța riscurilor induse de factorii pe partea ofertei rămâne totuși înclinată în sens ascendent pe termen scurt, date fiind îndeosebi efectele directe și indirecte potențial mai mari exercitate pe plan intern de creșterea cotației petrolului. Au fost evidențiate însă și măsurile adoptate recent în vederea protejării firmelor și populației de impactul inflaționist al șocului energetic, precum și situația actuală și anticipată a cererii de consum, ce ar putea modera propagarea scumpirii combustibililor asupra prețurilor unor servicii și bunuri.

În același timp, din partea factorilor fundamentali se vor resimți presiuni ușor dezinflaționiste pe orizontul foarte scurt de timp, au concluzionat membrii Consiliului, evocând dimensiunea peste așteptări atinsă de deficitul de cerere agregată în trimestrul IV 2025 și perspectiva continuării adâncirii acestuia în prima jumătate a anului curent, dar și decalajele de timp necesare manifestării efectelor gap-ului negativ al PIB și ale dinamicii descrescătoare a costurilor salariale din sectorul privat, mai ales în contextul puseului inflaționist recent și al cotelor ridicate ale anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt, de natură să mărească gradul de persistență a componentei de bază a inflației.

Este de așteptat ca presiunile dezinflaționiste ale factorilor fundamentali să se intensifice pe orizontul mai îndepărtat de timp, îndeosebi cele din partea cererii agregate, pe fondul progresului corecției bugetare inițiate în 2025 – cu implicații favorabile și asupra anticipațiilor inflaționiste -, iar pe termen scurt, puterea de cumpărare a populației va fi suplimentar slăbită de efectele scumpirii combustibililor, au arătat în mai multe rânduri membrii Consiliului. S-a apreciat în mod unanim că, într-o asemenea conjunctură, riscul ca probabila creștere mai accentuată a ratei anuale a inflației în trimestrul II 2026 sub impactul șocului energetic să afecteze anticipațiile inflaționiste pe termen mediu și să producă efecte secundare este semnificativ diminuat, reclamând totuși monitorizarea atentă a tuturor evoluțiilor, dat fiind și comportamentul inflației din anii precedenți.

Referitor la viitorul apropiat al poziției ciclice a economiei, membrii Consiliului au observat că noile evaluări indică o ușoară redresare a activității economice în semestrul I 2026 față de ultimul trimestru al anului trecut, implicând coborârea deficitului de cerere agregată la valori mai joase decât cele anticipate anterior pentru acest interval.

S-a sesizat, că perspectiva se asociază cu o nouă scădere a dinamicii anuale a PIB în trimestrul I 2026, antrenată probabil în bună măsură de evoluția formării brute de capital fix, după cum sugerează indicatorii cu frecvență ridicată disponibili. Influențe similare ca sens sunt posibile din partea exportului net, în condițiile în care variația anuală a exporturilor de bunuri și servicii și-a redus vizibil ecartul pozitiv față de cea a importurilor în luna ianuarie 2026, înregistrând o scădere relativ mai pronunțată față de trimestrul IV 2025, soldată cu intrarea ei în teritoriul negativ. Deficitul comercial și-a accentuat totuși contracția în raport cu perioada similară a anului anterior, iar cel de cont curent și-a accelerat chiar mai mult descreșterea în luna ianuarie 2026, în condițiile ameliorării balanței veniturilor secundare, au remarcat membrii Consiliului.

Incertitudini rămân asociate măsurilor ce vor fi probabil adoptate în perspectivă în scopul menținerii deficitului bugetar dincolo de anul curent pe o traiectorie descrescătoare sustenabilă și compatibilă cu Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE, precum și cu procedura de deficit excesiv, au susținut membrii Consiliului.

S-a arătat în mod repetat că incertitudini și riscuri mari la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, induce însă criza energetică generată de războiul din Orientul Mijlociu, prin efectele potențial exercitate, pe mai multe căi, asupra puterii de cumpărare și încrederii consumatorilor, precum și asupra activității și profiturilor firmelor, inclusiv prin afectarea dinamicii economiilor și a inflației la nivel european/mondial și a percepției de risc față de regiune, cu repercusiuni asupra costurilor de finanțare.

Inclusiv din această perspectivă, a fost subliniată din nou importanța atragerii și utilizării la maximum a fondurilor europene, îndeosebi a celor aferente PNRR, ce sunt esențiale în actuala conjunctură pentru contrabalansarea parțială a efectelor contracționiste ale consolidării bugetare și ale conflictului din Orientul Mijlociu, precum și pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice, dar și pentru sporirea potențialului de creștere și întărirea rezilienței economiei românești.

Membrii Consiliului au apreciat în mod unanim că, în ansamblul său, contextul analizat justifică menținerea neschimbată a ratei dobânzii de politică monetară, în vederea asigurării și menținerii stabilității prețurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile.

S-a reiterat, totodată, importanța continuării monitorizării atente a evoluțiilor mediului intern și internațional, care să permită adecvarea instrumentelor de care dispune BNR în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu, în condiții de păstrare a stabilității financiare.

În aceste condiții, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută; totodată, a decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută și a ratei dobânzii aferente facilității de depozit la 5,50 la sută. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.