Primul abuz, conform relatării unui cititor, la Întreabă Banca:
Cititorul se plânge că a reușit să obțină împrumuturi de la mai multe IFN-uri, precum Credius, Viva Credit, Credit Prime, Ocean Credit, Birou Credite Rapide, cu rate care depășesc valoarea salariului.
Ceea ce înseamnă un grad de îndatorare de peste 100%, cu mult peste plafonul impus de un regulament al Băncii Naționale a României (BNR), de 40%.
Ratele la credite nu trebuie să depășească 40% din salariu: dacă ai un salariu de 1.000 de lei, nu poți avea rate la credite mai mari de 400 de lei.
Cititorul se plânge că IFN-urile îl amenință și-l sună zilnic pentru a plăti restanțele.
Legea contractelor de credit, OUG 50 din 2010, interzice IFN-urilor și băncilor să-și amenințe clienții care au rămas în urmă cu plata ratelor la credite.
„Nu vor să audă de amânare. Ce sa fac? Cum să procedez?”, întreabă cititorul.
Aceeași lege, OUG 50/2010 obligă băncile și IFN-urile să-și ajuge clienții care au dificultăți financiare să-și plătească datoriile.
Ajutorul poate lua diverse forme, de la amânarea ratelor pe o anumită perioadă, până la restructurarea creditului, cu scopul diminuării ratei lunare sau chiar a datoriei totale.
Vezi răspunsul oferit cititorului la Întreabă Banca:
Nu există comentarii pentru această știre.
"Decidenții de politici economice și liderii responsabili de stabilitatea macro-financiară țintesc să obțină și să mențină o combinație aproape ideală de dinamici aflate într-o interdependentă complexă, în care inflația redusă... detalii
Bogdan Chirițoiu, șeful Consiliului Concurenței, a argumentat amenda dată băncilor pentru manipularea ROBOR prin transparența cotațiilor în perioada de stabilire a ratelor de dobândă (fixing), dinaintea derulării tranzacțiilor interbancare (trading)... detalii
Consiliul Concurenței a anunțat o amendă istorică pentru zece bănci, într-un dosar care lovește direct într-unul dintre cele mai sensibile subiecte ale ultimilor ani: ratele românilor. Când spui ROBOR, oamenii... detalii
Comunitatea bancară din România susține că rezoluția Consiliului Concurenței, adoptată fără a prezenta normele concrete încălcate, și refuzul Autorității de a participa la o ședință desfășurată în dealing room, pentru a observa modalitatea în care se derulează activitatea de tranzacționare, reprezintă o problemă de securitate juridică, predictibilitate economică și de credibilitate a statului român, conform unui comunicat al Asociației Române a Băncilor (ARB), în care se adaugă: Băncile nu au schimbat nicio informație între ele și nicio practică care ar putea compromite funcționarea pieței monetare și care ar afecta clienții. Consiliul Concurenței a refuzat prezența în dealing room Instituțiile de credit au adresat reprezentanților Consiliului Concurenței invitația de a lua parte la ședințele din dealing room, însă au fost refuzate. În situația în care reprezentanții Consiliului Concurenței ar fi asistat la o ședință desfășurată într-un... detalii
Scrisoare deschisă a sectorului financiar-bancar privind cazul ROBOR
Leonardo Badea, Prim-viceguvernator BNR: Dinamica datoriei publice în România și nevoia de consolidare fiscală
Efectul deciziei Consiliul Concurenței privind ROBOR: unii cred că ratele la credite au crescut din cauza băncilor
ARB, despre cazul ROBOR: asistăm din nou siderați la o decizie abuzivă și injustă
Consiliul Concurenței vrea să interzică băncilor calculul ROBOR și dobânzilor la titlurile de stat în actuala formă
Decizia Consiliului Concurenței în cazul ROBOR nu are nicio fundamentare, acuză Banca Transilvania
Șeful Băncii Transilvania contestă amenda Consiliului Concurenței privind ROBOR: am acționat corect și legal
Leonardo Badea, Prim-viceguvernator BNR: Cursul nominal de schimb - de ce nivelul și volatilitatea nu spun același lucru
Revolut ne momește cu 0 comisioane pentru investiții. Este aceasta o practică neloială prin informații înșelătoare? ANPC, ASF și Consiliul Concurenței spun că nu e treaba lor
Trei abuzuri ale IFN-urilor