În ce constă contraargumentul BNR la acuzația Consiliului Concurenței privind manipularea ROBOR

Bogdan Chirițoiu, șeful Consiliului Concurenței, a argumentat amenda dată băncilor pentru manipularea ROBOR prin transparența cotațiilor în perioada de stabilire a ratelor de dobândă (fixing), dinaintea derulării tranzacțiilor interbancare (trading) la dobânzile stabilite în perioada fixingului.

Sunt două explicații furnizate de Chirițoiu în acest sens:

1. Băncile au interes să stabilească niveluri mai ridicate ale dobânzilor pentru că nu riscă nimic, dat fiind că la termenele de 3 sau 6 luni nu se fac tranzacții efectiv, deci doar se stabilesc niște dobânzi, fără să existe riscul ca banca să și plătească respectivele dobânzi;

2. Băncile pot manipula dobânzile în sus în perioada de fixing, pentru că văd dobânzile practicate de alte bănci, și astfel se aliniază la o tendință de creștere. Dacă nu ar vedea dobânzile altora, nu ar risca să le crească prea mult, pentru că riscă ulterior să le plătească, deși sunt puține tranzacții sau chiar deloc, cum precizam mai sus. Vezi explicațiile lui Chirițoiu, în acest articol.

Băncile nu au negat existența acestei transparențe. Dimpotrivă, au susținut că aceasta este legal reglementată, firească și benefică pentru procesul de stabilire a dobânzilor.

Norma BNR nr. 4 din 1995 privind funcționarea pieței monetare interbancare arată următoarele:

„Instituţiile de credit participante pe piaţa monetară interbancară sunt obligate să afişeze permanent, prin sisteme de difuzare a informaţiei (tip Reuters), nivelurile orientative ale ratelor dobânzilor.”

Pe de altă parte, regulile privind stabilirea ROBOR din 2019 arată că „participarea la procesul de Fixing se va realiza într-o manieră independentă și onestă, pe baza informațiilor relevante.”

Contraargumentul BNR: nivelul ROBID

Banca Națională a României (BNR) a venit joi, în cadrul unei conferințe organizată la Academia de Studii Economice (ASE), cu un contraargument la acuzațiile lui Chirițoiu.

Victor Andrei, directorul operațiunilor de piață din BNR, adică responsabilul de ROBOR, a declarat că ROBOR-ul nu poate fi crescut fără a fi majorat, în același timp, și ROBID-ul, dobânda pentru depozite atrase.

Regulile ROBOR prevăd că diferența dintre ROBOR și ROBID nu poate fi mai mare de 0,35 puncte procentuale pentru depozitele la 3 luni și 0,4 puncte la depozitele la 6 și 12 luni.

În consecință, dacă o bancă majorează prea mult ROBOR-ul și implicit ROBID-ul, riscă să sufere pierderi din plata unei dobânzi prea mari la depozitele atrase (ROBID).

Acesta este unul dintre motivele pentru care manipularea ROBOR ar fi imposibilă, a susținut oficialul BNR.

Diferența dintre ROBOR la 3 luni și ROBID la 3 luni este în prezent de 0,3 puncte procentuale, un ecart asemănător menținut de-a lungul anilor, după cum se poate vedea și din grafic (foto).