Deficitul contului curent, în creștere cu 4,2% după primele zece luni ale anului

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe primele zece luni din 2025 un deficit de 24.636 milioane euro, cu 4,2% mai mare față de aceeași perioadă a anului anterior, potrivit datelor publicate de BNR.

Rezultatul echivalează cu circa -6,5% din PIB estimat curent și se încadrează înprognoza oficială de -8% din PIB pe întregul an, anunțată de Comisia Națională de specialitate. 

Creșterea deficitului aproape s-a evaporat pe segmentul de bunuri. Totodată, spre deosebire de evoluțiile din prima parte a acestui an, s-a mărit excedentul pe partea de servicii. Soldul general a fost înrăutățit de creșterea ușoară a minusului pe segmentul de venituri primare și, îngrijorător, de soldul devenit negativ la venituri secundare.

Pe segmentul combinat de bunuri şi servicii s-a consemnat, în premieră, o scădere de 3% a soldului neagtiv, de la -16.873 milioane euro la -16.364 milioane euro. Creșterea cu doar 0,2% a deficitului pe partea de bunuri (de la -26.757 milioane euro până la -26.808 milioane euro) a fost însoțită de un avans cu 5,7% al soldului pozitiv la servicii (de la +9.884 milioane euro la +10.444 milioane euro).  

Serviciile de telecomunicații, informatice și informaționale au avut cea mai mare contribuție pozitivă (+5.868 milioane euro, în creștere cu 12% față de aceeași perioadă a anului trecut), semnificativ peste serviciile de transport (+5.088 milioane euro, nivel cu peste 25% mai ridicat față de aceeași perioadă a anului trecut). 

Totodată, a scăzut ușor soldul la serviciile de prelucrare a bunurilor aflate în proprietatea terţilor (-2,3%, până la +2.296 miliarde euro). Deficitul din turism a ajuns la -3.592 milioane euro, în creștere lunară accentuată, +775 milioane euro față de finele lunii septembrie, când se situase la „doar” -2.817 milioane euro, și cu 22% mai mult față de perioada ianuarie – octombrie 2024.  

Soldul pe segmentul de venituri primare a fost de -8.168 milioane euro (cu 11% peste minusul din primele zece luni ale anului anterior dar în scădere comparativ cu avansul de 18%, consemnat la finalul lunii septembrie. Pe acest segment a venit și principala influență în sensul înjumătățirii creșterii deficitului relativ la aceeași perioadă din anul anterior în octombrie față de septembrie. 

Pe partea de venituri secundare, care include transferurile românilor plecaţi la muncă în străinătate, rezultatul net a fost negativ, de -104 milioane euro, în contrast cu plusul de 590 milioane euro înregistrat în urmă cu un an. În timp ce intrările au crescut cu numai 6%, ieșirile au avansat cu 18% după creșterea semnificativă a numărului de lucrători veniți din străinătate.

Investițiile străine, creștere semnificativă pe bază de credite intragrup

Investițiile directe ale nerezidenților efectuate în primele zece luni din 2025 au totalizat 7.237 milioane euro, sumă cu 29% mai mare față de cele 5.625 milioane euro consemnate în octombrie 2024.

Participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat 4.967 milioane euro, în timp ce creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 2.270 milioane euro, în creștere puternică de la 675 milioane euro, valoarea consemnată în urmă cu o lună. 

Datoria externă totală a ajuns în octombrie 2025 la 225,6 miliarde euro, cu 22,1 miliarde euro mai mare decât la finele lui 2024. În primele zece luni din 2025, creșterea de circa 21,3 miliarde euro consemnată pe segmentul datoriei pe termen mediu și lung (96,3% din total) a fost însoțită de un avans cu numai 819 milioane euro al datoriei pe termen scurt. 

Rata serviciului datoriei externe pe termen mediu și lung la finele lunii octombrie 2025 a fost de 17,1%, în creștere moderată față de septembrie însă departe de nivelul de 21,5% consemnat în anul 2024. Totodată, gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii s-a păstrat la 6 luni, valoare peste cea de 5,7 luni consemnată la sfârșitul anului precedent.

Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt cu rezervele valutare la BNR, calculată la valoarea reziduală (inclusiv ratele de capital scadente în următoarele 12 luni la datoria externă pe termen lung) a urcat la 105,2%, cu două puncte procentuale mai bine decât la finele lui septembrie. Nivelul, cel mai ridicat din ultimii ani, permite o bună reziliență la șocuri financiare.