Dobânda medie pe termen lung pentru România a scăzut în decembrie 2025 până la 6,72% de la 6,82% anterior, potrivit datelor publicate de Banca Centrală Europeană.
Țara noastră a rămas pe a doua poziție la costurile de împrumut între statele membre după ce a consemnat cea mai mică valoare din ultimele opt luni, în timp ce Ungaria a coborât de la 6,97% până la 6,90%.

La nivel regional, în celelalte două țări cu regim valutar similar, costul împrumuturilor 10Y a scăzut ușor în Polonia (de la 5,28% la 5,21%) dar a urcat în Cehia (de la 4,61% la 4,65%, a noua lună consecutivă de creștere). În curs de trecere la moneda unică, față de care a fost stabilit cursul de schimb al leva la 1,95583 pentru un euro, Bulgaria a păstrat în ultimele 22 luni valoarea de 3,93%.
Dobânzile cele mai mici au fost consemnate de Danemarca (2,71%, în creștere notabilă față de luna precedentă, când s-a situat la 2,37%), Germania (2,81%) și Suedia (2,82%), ambele pe trend de creștere. Două dintre cele mai bune trei performanțe s-au consemnat în afara Zonei Euro, ceea ce ar trebui să dea de gândit.
Doar Țările de Jos (2,83%) s-au mai situat sub pragul de 3%, atins de Cipru și depășit ușor de Irlanda (3,01%0, Luxemburg, Austria (ambele cu 3,10%), Croația (3,14%) și Portugalia (3,15%). Lituania este un caz special, valoarea de 2,88% fiind stabilită administrativ încă din octombrie 2022, după 0,16% anterior.
De reținut, la nivel european, dobânda pe termen lung a crescut semnificativ pentru Franța (de la 3,46% la 3,56%), care a depășit Italia (3,55%). Grecia, ieșită încă în 2024 din zona celor mai mari dobânzi, a revenit și ea la un nivel de 3,44%, după minimul de 3,05% consemnat la finele anului trecut.

Costul de împrumut al României în noiembrie 2025 a ajuns cu circa 3% sub cel al Ungariei, după ce fusese cu 4% mai mare în urmă cu două luni. Ecartul a fost aproximativ 29% față de Polonia (economia cea mai apropiată ca nivel de dezvoltare și structură de cea românească) și de 45% în raport cu Cehia.
Una peste alta, valoarea consemnată pentru costul de împrumut pe termen lung s-a încadrat în tendința regională iar România a păstrat trendul de revenire la un nivel ceva mai redus. Distanțele de recuperat față de celelalte țări central-europene cu regim valutar similar s-au mai atenuat, deși datele oficiale cele mai recente plasau datoria publică la 58,9% din PIB.
Datele din 23 ianuarie 2025 plasau nivelul dobânzilor la care se poate împrumuta România pe zece ani la 6,74%, pe un trend destul de stabilizare sub pragul de 7% (un vârf de 7,75% a fost atins în 11 septembrie 2025). Nivelul este cu 1,27 puncte procentuale sub cel din urmă cu 12 luni și se așteaptă o scădere ușoară pe parcursul anului 2026.
Nu există comentarii pentru această știre.
Exporturile României au fost în iunie 2026 de 8,70 miliarde euro (+5,9% față de aceeași lună a anului anterior), în timp ce importurile au însumat 11,66 miliarde euro (+9,9%), conform... detalii
Indicele preţurilor producţiei industriale (IPPI) a crescut în iunie 2026 cu 0,84% față de luna precedentă, potrivit datelor comunicate de INS. După ce scăzuse brusc în februarie, consecutiv unei traiectorii... detalii
România este țara membră UE care și-a ajustat cel mai mult deficitul bugetar în T1 2026, potrivit datelor publicate de Eurostat. Cu o îmbunătățire de 6 puncte procentuale (pp) brut... detalii
Datoria publică a României a fost de 60,2% din PIB la finele lunii aprilie 2026, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor și INS. Suma calculată conform metodologiei europene a fost... detalii
Deficitul bugetar, 2% din PIB la jumătatea anului. Plățile pentru dobânzi, mai mari decât ajustarea fiscală
Semnal de alarmă - producția industrială, -3,3% după primele cinci luni ale anului
Inflația anuală - scădere semnificativă, până la 10,42%
Deficitul comercial lunar, în scădere la 2,6 miliarde euro în mai 2026
România, cea mai mare scădere a numărului de angajați din UE
Serviciile de piață pentru populație, scădere de aproape 10% după primele patru luni din 2026
Deficitul bugetar, -1,75% după primele cinci luni ale anului
Românii, pe locul 4 în UE la numărul de ore lucrate săptămânal
Deficitul comercial lunar a trecut iar pragul de 3 miliarde euro în aprilie 2026
Comerțul cu amănuntul, -5,5% pe primele patru luni din 2026