Potrivit INS, producția industrială a crescut în octombrie 2025 față de luna anterioară cu 3,9% pe seria brută, deși numai 0,4% în varianta ajustată după perioada din an și dispunerea zilelor lucrătoare.
Comparativ cu aceeași lună din 2024, s-a consemnat o creștere marginală (+0,2%) atât în termeni bruți cât și ajustați.
În structură, industria prelucrătoare, care dă tonul pentru ansamblul producției industriale, a avansat cu 2,5% pe brut față de luna anterioară (ajustarea a dus rezultatul la -0,3%). Rezultatul a fost amestecat industria extractivă (+4,2% brut, dar exact pe dos, -4,2% după sezonalizare) și doar pe segmentul energiei s-a consemnat o creștere clară (+15,8%, respectiv +6,6%).
Cumulat pe primele zece luni ale anului, industria a înregistrat o scădere de -0,9% în termeni bruți și de -0,5% ajustat după sezonalitate. Segmentul determinant, industria prelucrătoare, a avut o evoluție mai slabă, cu -1,2% brut (-0,7% ajustat), amplificată de industria extractivă (-1,4% atât brut și -1,3% ajustat) și ameliorată de energie (+1,1% brut și +1,5% ajustat).
Sectorul industrial păstrează trendul de deteriorare continuă din ultimii ani, atât a influenței pe creșterea economică cât și a ponderii industriei în PIB. Reamintim că, după -3,3% în 2023 și -1,5% în 2024 (aproape cinci procente pierdute în decurs de doi ani) productivitatea muncii în industrie a continuat să scadă la începutul lui 2025, revenirea ulterioară aducând media pe primele trei trimestre din anul curent la doar +0,8%.
Datele pot fi interpretate mai relevant dacă se face apel la seria producției industriale din aceeași lună octombrie pe intervalul 2018 – 2025, cu referința în nivelul mediu lunar consemnat pentru anul de referință 2021 (valoare 100). După o scădere pronunțată între 2018 și 2021, revenirea a fost destul de anemică iar performanța industrială a rămas cu circa zece procente sub cea din urmă cu șapte ani.

Situația rămâne problematică, tendința de scădere a industriei ca pondere în valoarea adăugată brută din economie fiind cât se poate de clară. Corelația cu avansul PIB de numai +0,8% brut consemnat pe primele trei trimestre din 2025 ar trebui să dea de gândit (mai avem prognozată curent o creștere economică de doar +0,6% iar T3 a fost mai slab decât T2 pe date ajustate).
Printre ramurile industriale care au obținut rezultate mai bune în primele 10 luni din 2025, se numără serviciile anexe extracției (+22,6%), fabricarea produselor farmaceutice (+20,4%), fabricarea de mobilă (+17,6%), alte activități industriale (+9,5%), extracția minereurilor metalifere (+8,7%) și fabricarea produselor de cocserie și a celor obținute din prelucrarea țițeiului (+7,5%).
La polul opus s-au situat domenii precum fabricarea produselor textile (-24,4%), a articolelor de îmbrăcăminte (-16,2%), fabricarea produselor din tutun (-10,2%),industria metalurgică (-9,1%), prelucrarea lemnului (-7,9%), fabricarea substanțelor și a produselor chimice (-5,9%), de mașini și utilaje (-4,9%) și fabricarea autovehiculelor de transport rutier (-4,8%).
Pe tipuri de bunuri, în primele zece luni din 2025 față de aceeași perioadă din 2024, rezultatele au fost în creștere clară doar la bunuri de folosință îndelungată (+12,9%). Au consemnat avansuri modice industria energetică (+0,7%) și producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă etc (+1,1%). Bunurile de uz curent au consemnat o diminuare marginală (-0,5%) iar scăderi semnificative s-au înregistrat la bunuri de capital (-2,6%) și bunuri intermediare (-2,4%).
Nu există comentarii pentru această știre.
Ministerul Finanțelor a publicat Raportul privind execuția bugetarã aferentã primului trimestru al anului 2026, document care evidențiazã o traiectorie solidã de consolidare fiscalã, conform unui comunicat de presă, în care se mai precizează: În primele trei luni ale anului, bugetul general consolidat a înregistrat un deficit de 21,09 miliarde lei, echivalentul a 1,03% din PIB, situându-se cu 6,27 miliarde lei sub nivelul prognozat pentru aceastã perioadã. Comparativ cu intervalul similar al anului trecut, deficitul s-a redus cu 22,56 miliarde lei, marcând o scãdere de 1,25 puncte procentuale în PIB fațã de nivelul de 2,28% înregistrat în primul trimestru din 2025. „Rezultatele primului trimestru confirmã faptul cã direcția de consolidare fiscalã pe care ne-am asumat-o prin reformele recente este cea corectã, reușind sã reducem deficitul bugetar la jumãtate fațã de perioada similarã a anului trecut. Am prioritizat... detalii
Ministerul Finanțelor a pus în dezbatere publicã proiectul de act normativ pentru aprobarea unei scheme de ajutor de stat în valoare totalã de 5,313 miliarde lei, aproximativ 1,05 miliard euro, mecanism ce operaționalizeazã pachetul de mãsuri de relansare economicã adoptat prin Ordonanța de Urgențã nr. 8/2026, conform unui comunicat de presă, în care se adaugă: Inițiativa vizeazã direct consolidarea industriei prelucrãtoare prin finanțarea investițiilor în sectoare economice care înregistreazã în prezent un volum ridicat de importuri. Programul oferã o predictibilitate extinsã mediului de afaceri, având un calendar de implementare pânã în anul 2032 pentru emiterea acordurilor de finanțare și pânã în 2036 pentru plata ajutorului. Un element de noutate îl reprezintã flexibilitatea formei de sprijin, companiile având posibilitatea de a alege între grant direct și credit fiscal, în funcție de necesitãțile de capital și de modelul... detalii
Titlurile de stat Tezaur se pot cumpăra în perioada 6 aprilie - 8 mai 2026 prin platforma online Ghișeul.ro și prin portalul SPV, conform informațiilor publicate de Ministerul Finanțelor (vezi detalii în anunțul de mai jos). În perioada 6 aprilie 2026 – 8 mai 2026, românii pot investi în titlurile de stat TEZAUR, cu maturitãți de 1, 3 și 5 ani și dobânzi anuale de 6,50%, 7,00% și, respectiv 7,50%, anunță Ministerul Finanțelor într-un comunicat, în care adaugă: Veniturile obținute sunt neimpozabile. Titlurile de stat au valoare nominalã de 1 leu și sunt emise în formã dematerializatã. Programul TEZAUR se bucurã de un interes ridicat din partea populației: doar în primul trimestru al anului 2026, subscrierile au depãșit 7,75 miliarde lei (7.750.234.269 lei), o sumã considerabilã care reflectã încrederea românilor în acest instrument de economisire. Când... detalii
Agenția de rating S&P Global Ratings a reconfirmat, în data de 3 aprilie 2026, ratingul aferent datoriei guvernamentale a României la nivelul BBB-/A-3 pentru datoria pe termen lung și scurt, menținând totodatã perspectiva negativã, anumță Ministerul Finanțelor într-un comunicat, în care adaugă: Decizia reconfirmã încadrarea României în categoria recomandatã investițiilor și reflectã, potrivit agenției, continuarea eforturilor autoritãților de consolidare fiscalã, în contextul unor provocãri economice interne și externe. „Reconfirmarea ratingului suveran al României evidențiazã încrederea agențiilor internaționale în capacitatea autoritãților de a continua consolidarea fiscalã și de a menține stabilitatea macroeconomicã. Prioritatea noastrã rãmâne reducerea sustenabilã a deficitului bugetar, continuarea reformelor structurale și valorificarea investițiilor finanțate din fonduri europene, pentru a consolida încrederea investitorilor și a susține creșterea economicã pe termen mediu", a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor. Conform evaluãrii agenției, deficitul bugetar este estimat... detalii
Fondurile europene și PNRR, prioritatea bugetului public
Atragerea fondurilor europene este prioritatea zero pentru Ministerul Finanțelor
Autostrada Sibiu - Pitești va fi gata în anul 2028
Unde și când se pot cumpăra titlurile de stat Tezaur
Prețurile industriale, creștere semnificativă în ianuarie, prin scumpirea energiei
România, pe contrasens cu țările din Europa Centrală la inflație
Datoria publică, 60,2% din PIB în noiembrie 2025. Implicații
Carrefour, preluată de Pavăl Holding, Dedeman
Comerțul cu amănuntul, rămas marginal pe plus în 2025
Service-uri auto și firme de asigurări, amendate de Consiliul Concurenței pentru înțelegeri privind prețurile