Datoria publică a României în context european

România s-a situat pe poziția 16 din 27 de state membre UE la finele T3 2024 în ce privește datoria publică, potrivit datelor publicate de Eurostat.

Cu un nivel de 53,1% din PIB, figurăm sub pragul de 60% impus prin criteriile de la Maastricht, ceva mai bine decât Croația (59,7%) și Polonia (53,5%) dar peste Letonia (47,7%), Malta (45,3%) și Cehia (43,6%).

Cele mai mari valori consemnate la nivelul UE au fost în Grecia (158,2%), Italia (136,3%) și Franța (113,8%), Belgia (105,6%), Spania (104,3%) și Portugalia (97,5%). Ceea ce, prin combinația balcanico-latină ar trebui să ne dea de gândit din perspectivă socio-culturală. De altfel, acestea sunt și statele care s-au situat peste media Zonei Euro, situată la 88,2%, adică peste propriile criterii de admitere.

Pentru referință, trebuie amintite și statele cu cele mai mici datorii publice raportate la PIB. Acestea sunt Estonia (24%), Bulgaria (24,6%), Luxemburg (26,6%), Suedia (31,6%) și Danemarca (33,6%). Interesantă abordarea vecinilor de la sud de Dunăre, precum și prezența celor două state scandinave, care au (nu e o coincidență) cele mai mici rate de dobândă la împrumuturile pe termen lung.

Din păcate, țara noastră figurează pe locul 2 la creșterea datoriei publice în T3 2024 față de trimestrul precedent. Cu un plus de 2 puncte procentuale, am fost devansați de Bulgaria (2,4 pp, dar la o datorie mult mai mică) dar am avansat în acest nedorit clasament peste Finlanda și Franța (ambele cu +1,4 pp).

Modificarea datoriei publice între T2 2024 și T3 2024 (puncte procentuale)

De remarcat faptul că majoritatea țărilor membre UE au înregistrat scăderi ale datoriei publice pe parcursul trimestrului trei al anului trecut. Cele mai mari reduceri au apărut în Portugalia (-3,2 puncte procentuale), Slovenia (-2,6 pp), Grecia (-1,8 pp), Malta și Olanda (ambele cu -1,1 pp). Pe ansamblul Zonei Euro, situația a rămas neschimbată, în timp ce per total UE creșterea a fost marginală (+0,1 pp).

În fine, dacă se face trimitere la situația din urmă cu un an (T3 2024 față de T3 2023), creșterea datoriei publice ne poziționează pe locul 5, cu un plus de 3,6 puncte procentuale. Sub Finlanda (+6,7 pp), Estonia (+5,3 pp), Polonia (+4,9 pp) și Austria (4,6 pp), la egalitate cu Bulgaria și peste țări precum Letonia (+3,5 pp), Franța (+2,4 pp) și Slovacia (+2,0 pp).

Modificarea datoriei publice între T3 2023 și T3 2024 (puncte procentuale)  

În context, trebuie remarcate eforturile făcute de țări cu datorii relativ mari, precum Grecia (-10 pp) și Portugalia (-8 pp), care și-au îmbunătățit considerabil situația. La mare distanță, mai apar Cipru (-5,4 pp), Slovenia (-4,1 pp), Croația (-3,6 pp) și Spania (-3,1 pp).

Deși avea o datorie mai mică decât noi și cu totul altă cotație la împrumuturile pe zece ani, Olanda și-a ameliorat și ea poziția (-2,3 pp), în timp ce Germania a făcut efortul de a se apropia de limita de 60% (-1,4 pp, până la 62,4%).