-6,2% din PIB, deficit bugetar după zece luni

Deficitul bugetului general consolidat după primele zece luni ale anului a fost de 109,4 miliarde de lei (-6,19% din PIB-ul estimat la 1.768,8 miliarde lei), potrivit datelor operative publicate de Ministerul. Finanțelor.

Este un rezultat mult mai slab decât în aceeași perioadă a anului anterior (-62,8 miliarde lei și -3,91% din PIB).

Conjunctural (prima lună din trimestru), deficitul lunar s-a redus ușor (0,75% din PIB față de 0,87% din PIB în septembrie, de la 0,55% pe august, după 0,4% în iulie și 0,2% în iunie), ceea ce confirmă un trend îngrijorător al acestui indicator critic.

Păstrarea în ținta rectificată la -6,94% din PIB mai lasă un spațiu de 0,75 puncte procentuale, ce apare ca insuficient pe datele istorice. Este deja probabilă atingerea nivelului de -8% din PIB la finalul anului.

În contextul creșterii economice modeste (+0,9% pe primele trei trimestre, date provizorii), încasările totale au fost, totuși, mai mari cu 13,1% în primele zece luni din 2024 (aproape 55 miliarde lei). Cu o inflație situată la nivelul de 4,67% după IPC, acest avans s-a tradus într-o creștere de +0,7 pp raportat la PIB (de la 26,1%, la 26,8%).

Din păcate, s-a consemnat și o majorare de peste 101 miliarde lei a cheltuielilor publice, cu un avans al ponderii în PIB de la 30% până la 33%.

Simplificat, în perioada ianuarie – octombrie 2024, statul a cheltuit 23 lei ÎN PLUS la fiecare 100 lei încasați la bugetul general consolidat (și aproape dublu, adică 43 de lei peste 100 lei efectiv colectați, strict la bugetul de stat).

Cu observația că a lăsat un deficit de aproape 6 miliarde lei la fondul național de sănătate (!!), bugetul de stat s-a păstrat ușor sub deficitul bugetului general consolidat.

În context organizării alegerilor prezidențiale și parlamentare, soldul general al bugetelor locale a reintrat pe minus (-3,8 miliarde lei, respectiv -0,21% din PIB), în timp ce excedentul instituțiilor publice autofinanțate a urcat la 4,4 miliarde lei (0,25% din PIB).

De remarcat diferența între avansul veniturilor din impozitul pe salarii și venit (+22,2%, adică aproape 7,4 miliarde lei în plus) și creșterea mai redusă în cazul contribuțiilor de asigurări (+20% sau +26,1 miliarde lei, în contextul modificării salariului mediu) în condițiile în care aceasta este cea mai mare componentă a bugetului public (circa 156 miliarde lei).

La impozitele indirecte, în contextul în care cifrele arată un spor considerabil al consumului în termeni reali pe primele 9 luni ale anului (+7,7%), avansul TVA a urcat peste ritmul general al creșterii veniturilor (+17%, de la 85 miliarde lei la 99 miliarde lei nominal), la fel cu încasările din accize (+18,2%, adică un plus de 5,6 miliarde lei).

Susținerea din partea UE aferentă cadrului financiar 2014 – 2020 s-a diminuat substanțial (circa -73% sau aproape -26 miliarde lei), fiind compensată doar parțial de majorarea cu 462% (+12,8 miliarde lei nominal) prin contul plăților efectuate și prefinanțări din noul cadru financiar și de creșterea de 458% a asistenței financiare nerambursabile prin PNRR (+4,3 miliarde lei).

Cheltuielile, majorate cu 21% în context electoral

Ritmul de creștere al cheltuielilor (+21%) a fost cu 60% peste cel al veniturilor (+13,1%), în contextul anului electoral. El include creșterea în cazul proiectelor cu finanțare prin componenta de împrumut a PNRR (+9,7 miliarde lei sau +403%) și alocările pentru cofinanțare din fonduri extee nerambursabile au înregistrat o creștere de aproape 450% sau 15,8 miliarde lei. De reținut sporul consemnat pe segmentul cheltuielilor de capital, peste 21 miliarde lei (+76%).

Ascensiunea bugetarilor în topul creșterii puterii de cumpărare a salariilor pe ramuri de activitate s-a regăsit în avansul cheltuielilor de personal, ce a urcat la 23,8% (25,7 miliarde lei în plus, CEA MAI MARE CREȘTERE NOMINALĂ DIN BUGET).

Asistența socială a consemnat o creștere procentuală de 14,9%, sub cea generală dar mult peste nivelul inflației (+24 miliarde lei nominal).

[1]

Totodată, au crescut sumele achitate pentru bunuri și servicii (13 miliarde lei nominal, respectiv +21%). În schimb, subvențiile au scăzut ușor sub nivelul din aceeași perioadă a anului trecut (-0,45 miliarde lei nominal, respectiv -2,9%). În fine, ar mai fi de semnalat creșterea cheltuielilor cu dobânzile față de aceeași perioadă a anului anterior (spor de 4,7 miliarde lei sau +17%).