România s-a situat în 2024 pe penultimul loc între statele membre UE în ceea ce privește ponderea în PIB a veniturilor bugetare din taxe și contribuții sociale, conform datelor publicate de Eurostat.
Cu un procentaj de numai 28,8%, țara noastră a figurat peste Irlanda dar ceva mai jos decât Malta (29,3%). De reținut, însă, Irlanda are o situație specială, acolo fiind contabilizate realizările multinaționalelor mutate la începutul acestui deceniu, odată cu Brexitul.

Pentru referință, menționăm și valorile consemnate în statele cu cele mai ridicate rate ale încasărilor bugetare efective din Uniune: Danemarca (45,8% din PIB), Franța (45,3%) și Belgia (45,1%). La nivelul UE, veniturile bugetare au reprezentat 40,4% din PIB, cu 0,5 puncte procentuale mai mult decât în 2023 iar în Zona Euro au ajuns la 40,9% (40,5% anterior).
Situată sub nivelul nostru de dezvoltare, Bulgaria (30,5% din PIB) s-a menținut peste pragul de 30% iar colegele de regim valutar din Europa Centrală au optat pentru circa 35%, precum Cehia (35%), Ungaria (35,3%) și chiar s-au dus la 37,6% în cazul Poloniei, ce s-a apropiat de Croația (38,6%) și Slovenia (38,8%), așadar nu departe de media europeană.

Marea majoritate a statelor UE și-au majorat încasările față de anul precedent, cele mai însemnate creșteri fiind înregistrate în Malta (de la 26,7% în 2023 la 29,3% în 2024), Letonia (de la 33% la 35,5%) și Slovenia (de la 36,8% la 38,8%). Doar cinci state și-au redus veniturile relativ la PIB, cu valori relativ mici, între 0,1 și 0,5 puncte procentuale. România s-a situat pe locul 8, alături de Italia, între statele ce și-au mărit încasările.
Evoluția în timp a veniturilor din taxe și contribuții sociale din ultimii zece ani pentru țara noastră arată că anul trecut s-a înregistrat cea mai mare valoare, peste cele din 2022 (28,2%) sau 2015 (28%), în timp ce relaxarea fiscală hazardată din 2017 a redus încasările statului la doar 26% din PIB.
De reținut, în timp ce PIB măsurat la paritatea puterilor de cumpărare standard a crescut semnificativ în cazul României, de la 57% în anul 2015 până la 78% în anul 2024, raportul veniturilor statului din taxe și contribuții sociale la media UE a bătut pasul pe loc în jurul nivelului de 70%, ceea ce a generat cronicizarea deficitului bugetar pe măsură ce cheltuielile au crescut spre uzanțele europene în materie.
Nu există comentarii pentru această știre.
Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe primele trei luni din 2026 un deficit de 5.338 milioane euro, cu 13% mai mic față de aceeași perioadă a anului... detalii
Inflația anuală a urcat la 10,71%, după ce avansul lunar al prețurilor de +0,07% din aprilie 2025 a fost înlocuit de cel de +0,84% din aprilie 2026. Contrar impresiei lăsate... detalii
Indicele preţurilor producţiei industriale (IPPI) a crescut în martie 2026 cu 1,26% față de luna precedentă, potrivit datelor comunicate de INS. După ce scăzuse brusc în februarie, consecutiv unei traiectorii... detalii
Modelul de creștere economică bazat în principal pe consum și pe alimentarea cererii interne și-a atins limitele și nu mai este sustenabil. Este nevoie de reorientarea economiei românești către investiții... detalii
Producția de cereale din 2025, în creștere cu peste 37%
Deficitul bugetar, redus la mai puțin de jumătate în T1 2026
Comerțul cu amănuntul, stabilizare la cota -6% după primele două luni din 2026
Deficitul comercial, redus cu o șesime în primele două luni ale anului
Inflația anuală a rămas sub pragul de 10% în martie 2026
România, pe locul 11 în UE la creșterea costului salarial în T4 2025
Deficit bugetar de -0,7% din PIB după primele două luni din 2026
Producția industrială, -7,3% pe seria brută în prima lună a anului
Comerțul cu amănuntul a trecut pe minus pronunțat în ianuarie 2026
Avansul PIB pe 2025, recalculat la 0,7%