Bogdan Chirițoiu, șeful Consiliului Concurenței, a încercat să explice, într-o conferință de presă, decizia de a amenda băncile pentru „coordonarea comportamentului” în stabilirea ROBOR.
Poate cea mai importantă clarificare a lui Chirițoiu este aceea că „nu a fost un cartel”, adică băncile nu s-au înțeles între ele pentru a majora ROBOR la un anumit nivel.
În schimb, el a spus că a fost un schimb de informații între bănci înainte de stabilirea ROBOR, care a determinat creșterea indicelui utilizat pentru creditele în lei cu dobândă variabilă.
Practic, Chirițoiu spune că este o problemă cu procedura de stabilire a indicelui ROBOR, în sensul că există metodologii și comportamente comune ale băncilor:
„Nu e cartel, vorbim de schimb de informații între bănci. Băncile au o jumătate de oră la dispoziție să spună la cât cotează ROBOR într-o zi, timp în care pot să vadă ce făceau celelalte bănci (care sunt cotațiile celorlalte bănci).” În acest fel, modul de stabilire a indicelui ar fi fost viciat, spune Chițoiu, efectul fiind creșterea ROBOR-ului.
Chirițoiu a menționat că băncile nu ar fi trebuit să discute unele cu altele, să schimbe informații, înainte de stabilirea cotațiilor ROBOR.
Așadar, de fapt sunt două probleme reclamate de Consiliul Concurenței:
Aici este o problemă, pentru că regulile de funcționare ale ROBOR, care presupun transparența cotațiilor, sunt agreate de Banca Națională a României (BNR), iar bancherii nu fac decât să le respecte. Se poate spune așadar, după cum a anunțat și CEC Bank, că există un conflict instituțional în această chestiune.
Chirițoiu a spus și cât de mult a fost viciat ROBOR în urma acestor schimburi de informații: „fracțiuni de procente”, ceea ce înseamnă sub 1%: „Nu vorbim aici de procente, pentru că oricum ROBOR e strabilit prin instrumentele pe care le are Banca Națională. Vorbim de fluctuații mici în interiorul coridorului de dobânzi ale BNR (+ – 1 procent peste dobânda BNR).”
Consiliul Concurenței nu stabilește prejudicii în cadrul sancțiunilor, însă consumatorii pot solicita despăgubiri de la bănci, în baza unei directive europene privind despăgubirile.
Nu există comentarii pentru această știre.
Băncile ar putea foarte ușor să depisteze fraudele online și să-și ajute clienții să nu piardă mii sau chiar zeci de mii de euro. Conform plângerilor primite de la cititori,... detalii
Iată rețeta unei fraude realizată prin telefon de doi escroci, primul recomandându-se ca fiind reprezentant al BNR (Banca Națională a României), celălalt inspector la Poliție, după cum ne-a transmis un... detalii
„Veți rămâne fără clienți, dacă nu sunteți atenți la nevoile acestora”, se plânge un cititor, la adresa BRD, nemulțumit că este ținut mult timp la ghișeu pentru a face o... detalii
Mai mulți cititori ne-au scris că după ce au cumpărat o mașină, fie nu au putut să o înscrie, fie, și mai rău, au fost opriți în trafic de Poliție... detalii
Facebook poate încasa liniștită bani din reclamele la fraude: CNA nu o poate amenda
Escrocii în investiții online îți trimit bani pentru a-ți câștiga încrederea
Culmea fraudelor online: oamenii sunt amenințați de escroci cu ANAF și Interpol
Elementul crucial care a determinat Consiliul Concurenței să amendeze băncile: transparența în perioada de fixing, spune Chirițoiu
Nu a fost un cartel al băncilor, ci un schimb de informații care a dus la o creștere mică a ROBOR, sub 1%, spune șeful Consiliului Concurenței
De ce au făcut grevă angajații BRD
Prietenul din America vrea să-ți trimită niște bani într-o aplicație de criptomonede?
M-au sunat iar de la Revolut să mă păcălească
Cum ajung oamenii supraîndatorați la IFN-uri din cauza Biroului de Credit
Ce valoare au punctele Priceless ale Mastercard?