Misu Negritoiu: De ce nu se pot imprumuta romanii in euro la o rata a dobanzii de 4%

Un act normativ adoptat recent în aplicarea unor norme comunitare în materie de servicii financiare a iscat o dezbatere emoţională pe un subiect la modă în ultimii doi ani şi care face prima pagină a celor mai cunoscute şi populare publicaţii economice privind creditul şi costul banilor (rata dobânzii) în România. Pornindu-se de la premisa (preluată din mediile occidentale şi politizată!) că băncile ar fi generat criza financiară şi recesiunea economică, nemultumiţi de toate categoriile, cărora pe nesimţite le scad veniturile şi le cresc costurile, au găsit soluţia miraculoasă: dacă ar scădea nivelul dobânzilor bancare, atât populaţia, cât şi companiile nu ar mai avea nicio problemă.rnrnŞi asta pentru că este mai greu să te uiţi în ograda proprie şi să găseşti soluţii de restructurare a producţiei şi să recalibrezi vânzările astfel încât costurile şi veniturile să fie cel puţin în echilibru. Banii sunt un alt factor de producţie ca şi materia primă, utilităţile, forţa de muncă etc care trebuie luaţi în calcul la preţul (dobânda) specific format pe piaţa locala (RON) sau pe piaţa internaţională (EUR) ca orice factor de producţie sau consum. Băncile sunt intermediari financiari care urmăresc la rândul lor realizarea aceluiaşi echilibru între costuri şi venituri ca orice activitate economică. rnrnDupă atâta timp în care s-au vândut iluzii (vedeţi tristele episoade cu salarii şi pensii majorate fără suport economic) este oare cazul să continuăm în aceeaşi notă vânzând oamenilor iluzia că a scăzut la jumătate rata de dobândă la credite numai ca urmare adoptării Ordonanţei 50? În felul acesta, n-ar trebui oare adoptate mai multe legi să facem viaţa mai ieftină? Ce legătură au aceste legi cu condiţiile fundamentale din economie şi reducerea costului creditelor în România? Costul total al creditului este format din rata dobânzii (costul de finanţare), marja de acoperire a riscului comercial şi costul serviciilor bancare (inclusiv comisioane etc) aferente creditului. Dacă marja de acoperire a riscului comercial este acceptată sau acceptabilă, discuţiile cele mai aprinse s-au concentrat pe rata dobânzii (costul de finanţare) care a generat şi cele mai multe confuzii, scrie Misu Negritoiu in Ziarul Financiar