Fiscalitatea din România este departe de a fi excesivă, conform unei analize comparative cu taxele din Polonia publicată de economistul șef al BNR, Valentin Lazea:
“Dacă alegem Polonia ca model pentru sistemul de impozitare, observăm, pe baza comparației prezentate în anexă, faptul că România impozitează mai puțin atât capitalul, munca, cât și consumul.
În ce privește impozitul pe profit, cota standard a acestuia este de 19% în Polonia, față de 16% în România.
Impozitul pe salarii este de 12% în Polonia pentru salariile mici, dar 32% pentru salariile ce depășesc 10.000 zloți/lună, comparativ cu 10% pentru toate salariile din România.
Dividendele sunt taxate cu 19% în Polonia fără deduceri, și cu doar 10% (sau mai puțin) în România.
Contribuțiile sociale totale (angajat + angajator) sunt de 43% în Polonia, față de 37,75% în România.
Cea mai importantă taxă pe consum, TVA, are cota standard de 23% în Polonia, față de 19% în România.
Toate exemplele de mai sus arată că fiscalitatea din România este departe de a fi excesivă, la orice analiză obiectivă și nepartizană.
Problema este că în țara noastră avem rareori parte de analize obiective, întrucât chiar cei presupuși a le face, analiștii economici, acționează cel mai adesea ca lobby pentru sectorul de afaceri.”
“Statul polonez funcționează cu venituri bugetare de circa 42% din PIB și cu cheltuieli de circa 48% din PIB, în timp ce statul român funcționează cu venituri bugetare de circa 33% din PIB și cu cheltuieli de circa 42% din PIB.
Capacitatea fiscală mai mare a statului polonez explică, printre altele, de ce:
Din punct de vedere structural și cultural, diferența de capacitate fiscală dintre Polonia și România se poate explica prin aceea că acolo contractul social nescris dintre cetățeni și stat funcționează în dublu sens mult mai bine: cetățenii sunt de acord să plătească sume mai mari către buget din veniturile proprii, conștienți fiind că și statul va furniza servicii sociale mai multe și mai de calitate. Dar aceasta ține de educația de bază, primită din familie și din școală, a tuturor celor implicați”, se mai arată în articolul publicat de Valentin Lazea, pe site-ul BNR.
Nu există comentarii pentru această știre.
Într-o perioadă caracterizată prin episoade frecvente și imprevizibile de volatilitate pe piețele internaționale, înțelegerea modului în care aceasta se propagă și influențează comportamentul participanților și ancorarea așteptărilor este tot mai... detalii
Revolut a fost sancționată în Italia pentru practică comercială neloială, prin răspândirea de informații înșelătorare, întrucât „nu a dezvăluit în mod clar, încă de la primul punct de contact cu... detalii
Primul abuz, conform relatării unui cititor, la Întreabă Banca: 1. Acordarea de credite cu depășirea gradului de îndatorare. Cititorul se plânge că a reușit să obțină împrumuturi de la mai... detalii
O cititoare a întrebat, la Întreabăbanca.ro, dacă baca o poate executa silit, conform legii, după acumularea a 61 de zile de întârzieri la plata creditului de nevoi personale. Mai exact,... detalii
Leonardo Badea, Prim-viceguvernator BNR: Rolul cadrului de rezoluție bancară pentru drumul României către zona euro
Dobânda „lejeră” de 5,55% la creditele Raiffeisen poate ajunge la 18%
BRD, singura dintre băncile importante care nu permite transferuri Ropay gratuite cu numărul de telefon
Băncile își exprimă convingerea că nu vor fi amendate de Consiliul Concurenței privind ROBOR
Roborul, greu de înțeles, educația financiară, greu de scris
Avem nevoie, măcar în ultimul ceas, de o platformă pentru prevenirea fraudelor online
De ce nu răspunde la întrebări Biroul de Credit?
Nu poți fi executat silit de bancă sau IFN, dacă nu ai fost ajutat să-ți plătești rata la credit
Unde găsesc platforma de investiții AI din BNR, să mă îmbogățesc și eu?
De ce trebuie să evităm ATM-urile Euronet