Fiscalitatea din România este departe de a fi excesivă, conform unei analize comparative cu taxele din Polonia publicată de economistul șef al BNR, Valentin Lazea:
“Dacă alegem Polonia ca model pentru sistemul de impozitare, observăm, pe baza comparației prezentate în anexă, faptul că România impozitează mai puțin atât capitalul, munca, cât și consumul.
În ce privește impozitul pe profit, cota standard a acestuia este de 19% în Polonia, față de 16% în România.
Impozitul pe salarii este de 12% în Polonia pentru salariile mici, dar 32% pentru salariile ce depășesc 10.000 zloți/lună, comparativ cu 10% pentru toate salariile din România.
Dividendele sunt taxate cu 19% în Polonia fără deduceri, și cu doar 10% (sau mai puțin) în România.
Contribuțiile sociale totale (angajat + angajator) sunt de 43% în Polonia, față de 37,75% în România.
Cea mai importantă taxă pe consum, TVA, are cota standard de 23% în Polonia, față de 19% în România.
Toate exemplele de mai sus arată că fiscalitatea din România este departe de a fi excesivă, la orice analiză obiectivă și nepartizană.
Problema este că în țara noastră avem rareori parte de analize obiective, întrucât chiar cei presupuși a le face, analiștii economici, acționează cel mai adesea ca lobby pentru sectorul de afaceri.”
“Statul polonez funcționează cu venituri bugetare de circa 42% din PIB și cu cheltuieli de circa 48% din PIB, în timp ce statul român funcționează cu venituri bugetare de circa 33% din PIB și cu cheltuieli de circa 42% din PIB.
Capacitatea fiscală mai mare a statului polonez explică, printre altele, de ce:
Din punct de vedere structural și cultural, diferența de capacitate fiscală dintre Polonia și România se poate explica prin aceea că acolo contractul social nescris dintre cetățeni și stat funcționează în dublu sens mult mai bine: cetățenii sunt de acord să plătească sume mai mari către buget din veniturile proprii, conștienți fiind că și statul va furniza servicii sociale mai multe și mai de calitate. Dar aceasta ține de educația de bază, primită din familie și din școală, a tuturor celor implicați”, se mai arată în articolul publicat de Valentin Lazea, pe site-ul BNR.
Nu există comentarii pentru această știre.
...pune-te în locul celui care ne-a trimis mesajul de mai jos, la Reclamațiibănci.ro: "Îmi cer scuze că vă deranjez dar nu mai găsesc liniște in situația actuală. Am avut un... detalii
Pășteam și eu în turmă în toamna lui 2016, la doar câteva luni după înființarea CSALB, și behăiam că noua instituție nu are credibilitate și niciun viitor, fiind condusă de... detalii
Poate pentru că și o țară săracă, precum a noastră, face la fel? Atunci când "agenturile" amenință România că o arungă "la gunoi", în junk, băncile profită pentru a cere... detalii
Anul 2024 a marcat pentru TRANSFOND un moment definitoriu în evoluția companiei, comparabil cu însăși înființarea acesteia, prin lansarea serviciului RoPay – o inovație majoră care are potențialul de a... detalii