Accelerarea economică din ultimele trimestre nu este sustenabilă, dată fiind deteriorarea echilibrelor macroeconomice (intern și extern), avertizeaza economistii Bancii Transilvania, care fac urmatoarele precizari:
Astfel, raportul deficit bugetar/PIB s-a intensificat la 2.9% în 2017, cel mai ridicat nivel din 2012.
Totodată, ponderea deficitului de cont curent în PIB a depășit 3% în 2017, nivelul maxim din 2012.
In consecinta, economistii BT previzioneaza decelerarea economiei interne (în convergență spre ritmul potențial) pe termen mediu, pe fondul maturității ciclului economic post-criză în plan extern și rebalansării politicii economice pe plan intern.
De altfel, indicatorii de încredere în economie s-au deteriorat, iar costurile de finanțare au crescut în perioada recentă.
Astfel, PIB-ul ar putea crește cu ritmuri medii anuale de 4.2% în 2018, 3.4% în 2019 și 3.1% în 2020, fata de 7% la cat a ajuns in 2017.
De altfel, dinamica trimestrială a PIB-ului a decelerat de la 2.4% în T3 la 0.6% în T4 2017, cel mai redus ritm din T3 2016.
În dinamică anuală economia internă a crescut cu 6.9% în T4 2017, în decelerare de la 8.8% în T3.
Prin urmare, în 2017 România a înregistrat un ritm de creștere economică de 7% an/an, cea mai bună evoluție din anul 2008.
Accelerarea economiei interne în 2017 a fost determinată de contribuția cererii interne, susținută de mix-ul relaxat fără precedent de politici economice.
Astfel, consumul privat (principala componentă a PIB) a accelerat în 2017, pe fondul ameliorării venitului real disponibil al populației, climatului pozitiv din sfera creditării (susținut și de nivelul redus al costurilor reale de finanțare) și efectului de avuție (generat de majorarea prețurilor activelor imobiliare și financiare).
Conform datelor publicate de INS volumul vânzărilor din comerțul cu amănuntul (barometru pentru consumul privat) a consemnat un avans de 10.7% an/an în 2017.
De asemenea, companiile au reluat fluxurile investiționale anul trecut, într-o evoluție determinată de impulsul exporturilor (în contextul accelerării economiei Zonei Euro), de momentul favorabil din sfera consumului intern și de nivelul scăzut al ratelor reale de dobândă.
Redinamizarea investițiilor este reflectată de accelerarea producției industriale la 8.2% an/an în 2017, conform datelor publicate recent de INS.
Cu toate acestea, în sfera construcțiilor climatul s-a menținut dificil în 2017 (declin cu 5.4% an/an).
Nu în ultimul rând, consumul public a crescut cu un ritm puternic anul trecut, în contextul politicilor fiscal-bugetare și de venituri pro-ciclice implementate de Administrație – conform datelor publicate de Ministerul de Finanțe cheltuielile bugetare s-au majorat cu 14% an/an la 276.1 miliarde RON în 2017.
Pe de altă parte, contribuția cererii externe nete la dinamica anuală a PIB a fost nefavorabilă în 2017, pe fondul creșterii importurilor cu un ritm mai puternic comparativ cu cel înregistrat de exporturi.
Datele publicate de Banca Națională a României indică intensificarea deficitului balanței comerciale cu
bunuri și servicii cu 165.6% an/an la 4.1 miliarde EUR în 2017.
Pentru 2026, revizuim prognoza de creștere a PIB-ului la 0,20%, se arată într-o analiză realizată de Ioan Nistor, Economist Sef, Banca Transilvania: Investițiile ar trebui să rămână principalul stimulent al... detalii
Bugetul general consolidat a consemnat un deficit de circa 24 miliarde lei după primele patru luni ale anului curent (-1,17% din PIB-ul estimat la 2.045,2 miliarde lei), potrivit datelor operative... detalii
Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe primele trei luni din 2026 un deficit de 5.338 milioane euro, cu 13% mai mic față de aceeași perioadă a anului... detalii
Inflația anuală a urcat la 10,71%, după ce avansul lunar al prețurilor de +0,07% din aprilie 2025 a fost înlocuit de cel de +0,84% din aprilie 2026. Contrar impresiei lăsate... detalii
Prețurile industriale, în creștere semnificativă după scumpirea energiei
Modelul de creștere economică bazat pe consum și-a atins limitele și nu mai este sustenabil
Producția de cereale din 2025, în creștere cu peste 37%
Deficitul bugetar, redus la mai puțin de jumătate în T1 2026
Comerțul cu amănuntul, stabilizare la cota -6% după primele două luni din 2026
Deficitul comercial, redus cu o șesime în primele două luni ale anului
Inflația anuală a rămas sub pragul de 10% în martie 2026
România, pe locul 11 în UE la creșterea costului salarial în T4 2025
Deficit bugetar de -0,7% din PIB după primele două luni din 2026
Producția industrială, -7,3% pe seria brută în prima lună a anului