Datoria publica, în scădere la 47,6% din PIB, in septembrie 2022

Datoria publică a României a fost în septembrie 2022 de 47,6% din PIB, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor.

Suma calculată potrivit metodologiei europene a urcat la circa 646 miliarde lei (de la 628 miliarde lei la finele lunii august) dar raportarea s-a făcut la cel mai recent rezultatul economic anunțat de INS pentru cele patru trimestre anterioare, majorat cu circa 68,7 miliarde lei.

Precizăm că pe 7 decembrie s-a efectuat ajustarea PIB pe ultimele patru trimestre prin înlocuirea în calcul a rezultatului economic pentru T3 2021 (321,4 miliarde lei) cu cel pentru T3 2022 (390,1 miliarde lei). Astfel, suma la zi a ultimelor patru trimestre luate în calculul PIB s-a majorat de la 1.288,6 miliarde lei până la 1.357,3 miliarde lei.

Astfel, prin creșterea mult mai substabțială a sumei de la numitorul fracției, nivelul datoriei publice raportat la PIB a scăzut semnificativ față de cel de la finele anului 2021. Ceea ce a condus la creșterea ecartului față de pragul de 50%, de la care Guvernul ar trebui să prezinte public un program de ajustare și să înghețe cheltuielile cu salariile bugetarilor.

Desigur, datele din varianta provizorie referitoare la avansul PIB vor mai suferi ajustări iar datele vor fi recalculate, conform metodologiei aprobate. Deocamdată, rămâne un spațiu de 3,7% din PIB pentru avansul datoriei publice (cam 52 miliarde lei) pentru a ne încadra la finele anului sub limita de 50% din rezultatul economic prognozat curent (1.396,2 miliarde lei).

De reținut, păstrarea datoriei sub pragul menționat s-a făcut în baza unui avans economic care va fi greu de repetat în următoarele trimestre. Mai ales în condițiile crizei actuale, care prefigurează o perioadă de recesiune pentru economiile germană, italiană și franceză, cu care derulăm aproape jumătate din schimburile externe.

Practic, vom asista la o cursă între creșterea tot mai redusă a PIB (atenție la deflatorul luat în calcul, ce apare subevaluat în prezent) și cea a îndatorării sub presiunea obligațiilor sumate de stat (unde subvențiile pentru energie vor fi decisive), cu marje strânse de derapaj financiar potențial și eventualitatea trecerii la măsuri de austeritate.