Deficit bugetar îngrijorător după prima treime a anului

Deficitul bugetului general consolidat după prima treime a anului a fost de 57,3 miliarde de lei (-3,24% din PIB-ul estimat la 1.767,3 miliarde lei), potrivit datelor operative publicate de Ministerul Finanțelor.

Este un rezultat semnificativ mai slab decât în aceeași perioadă a anului anterior (-27,3 miliarde lei și -1,70% din PIB).

Minusul din execuția publică include conjunctural plata în avans a pensiilor și a altor drepturi prevăzute de legile speciale (9,3 miliarde lei sau 0,53% din PIB). Chiar și așa, situația este deja îngrijorătoare, din moment ce diferența dintre cheltuieli și venituri s-a majorat cu circa 60% ca procentaj în PIB, chiar și fără plățile efectuate în avans.

În pofida creșterii economice în pierdere de viteză din T1 2024 (doar +0,1% față de trimestrul anterior și +1,7% față de T1 2023), încasările au fost mai mari cu 15,3% în primele patru luni din 2024 (+24,3 miliarde lei). Cu o inflație în scădere la mai puțin de jumătate față de martie 2023, acest avans s-a tradus într-o creștere de +0,4 pp raportat la PIB (de la 9,9%, la 10,3%).

Din păcate, s-a consemnat și o majorare cu peste 54 miliarde lei a cheltuielilor publice, cu un avans al ponderii în PIB de la 11,6% până la 13,6%. Simplificat, în primele patru luni ale anului statul a cheltuit 131 lei la fiecare 100 lei încasați, cele mai importante deficite fiind consemnate la bugetul asigurărilor sociale (aproape -8 miliarde lei) și fondul național de sănătate (-4,1 miliarde lei).

Urmare a unor transferuri mai mici în ultima lună către asigurările sociale, bugetul de stat a revenit cu deficitul sub cel al bugetului general consolidat, situație atipică în ultimii ani. Rezultatul per total a fost îmbunătățit de bugetele locale (+3,5 miliarde lei după achitările timpurii de impozite) și excedentul instituțiilor publice autofinanțate (+2,9 miliarde lei).

De remarcat reducerea diferenței între avansul veniturilor din impozitul pe salarii și venit (+19%, adică 2,5 miliarde lei în plus) și creșterea mai pronunțată în cazul contribuțiilor de asigurări (+21,5%, peste nivelul modicării nominale a salariului mediu, +10,9 miliarde lei) în condițiile în care aceasta este cea mai mare componentă a bugetului public (61,4 miliarde lei).

La impozitele indirecte, TVA-ul a trecut de ritmul general al creșterii veniturilor (+17,7%, de la 32,8 miliarde lei la 38,6 miliarde lei), dar încasările din accize au scăzut semnificativ (-8,4%, adică un minus de peste un miliarde de lei). Totodată, susținerea din partea UE aferentă cadrului financiar 2014 – 2020 s-a diminuat substanțial (-40%, de la 12 miliarde lei la 7,2 miliarde lei) iar creșterea de 166% din PNRR a însemnat doar 0,8 miliarde lei în plus.

Avansul cheltuielilor, cu mult peste cel al veniturilor

Avansul cheltuielilor (+29,2%) a fost cu mult peste cel al veniturilor. Cea mai mare creștere a fost în cazul proiectelor cu finanțare prin componenta de împrumut a PNRR (2,4 miliarde lei sau +806,7% !) iar alocările pentru cofinanțare din fonduri extee nerambursabile au înregistrat o creștere de 464,9% sau +5,76 miliarde lei. În termeni nominali, sporul cel mai mare a fost consemnat pe segmentul cheltuielilor de capital, +11,4 miliarde lei (deși „doar” +151,7%).

În contextul satisfacerii unor revenidicări salariale, soldate cu o ascensiune a bugetarilor în topul creșterii puterii de cumpărare a salariilor pe ramuri de activitate, avansul cheltuielilor de personal a urcat la 20,7% (peste opt miliarde lei în plus). Asistența socială a consemnat o creștere procentuală de 26,3%, ușor sub cea generală dar cu mult peste nivelul inflației (5,9%) și cu o pondere de două cincimi din creșterea totală a cheltuielilor.

Au crescut sumele achitate pentru bunuri și servicii (+6,5 miliarde lei și +27,5% nominal).

[1]

Au crescut sumele achitate pentru bunuri și servicii (+6,5 miliarde lei și +27,5% nominal). În schimb, subvențiile au scăzut considerabil față de aceeași perioadă a anului trecut (-1,76 miliarde lei, respectiv -26% în termeni nominali). În fine, ar mai fi de semnalat creșterea relativ moderată a cheltuielilor cu dobânzile față de aceeași lună anului anterior (+1,1 miliarde lei sau +8,7% nominal).