Datoria publică, sub pragul de 50% din PIB la finele anului 2023

Datoria publică a României a rămas sub pragul de 50% din PIB la finele anului 2023, potrivit Ministerul Finanțelor.

Suma calculată conform metodologiei europene a fost de 782,2 miliarde lei, în creștere semnificativă față de 666,5 miliarde lei la finalul anului 2022. Raportarea s-a făcut la PIB cumulat pentru ultimele patru trimestre anunțat conform celor mai recente date disponibile, respectiv 1.598,6 miliarde lei.

Astfel, obligațiile de plată au ajuns la 48,9% și s-au menținut sub nivelul critic de 50%, la care Guvernul ar trebui să prezinte public un program de ajustare și să înghețe cheltuielile cu salariile bugetarilor.

De reținut, raportarea datoriei publice la finele anului 2023 s-a făcut, pe datele operative disponibile, adică la noul PIB anunțat de INS, mai mare cu circa 15 miliarde lei decât cel utilizat anterior, inclusiv în calculele pentru deficitul public (dacă s-ar fi raportat datoria la acesta, respectiv 1.583,5 miliarde lei, ar fi rezultat un nivel de 49,4% din PIB, oricum sub prag).

Creșterea cu peste 117 miliarde lei a datoriei publice (+17,5%) pe parcursul anului trecut s-a făcut în condițiile unui avans economic în pierdere de viteză. Deocamdată evaluat la +2,1% pe date provizorii, chiar dacă rezultatul de referință a fost ajustat pe date semidefinitive în jos pentru anul 2022, de la +4,7% la doar +4,1%. 

Astfel, asistăm la o cursă între creșterea economică tot mai redusă de la un an la altul (+5,7% în 2021) și cea a îndatorării în creștere (+77,7 miliarde lei în 2021, +88,2 miliarde în 2022 și +116,6 miliarde lei în 2023), pe fondul unor dobânzi pe termen lung relativ ridicate. Care și-au oprit scăderea temporară după mijlocul anului și au rămas peste nivelul de 6%.

Iar asta sub presiunea obligațiilor suplimentare asumate de stat deși deficitul bugetar a înregistrat în 2023 un nivel de -5,62%, față de obiectivul inițial de -4,4% din PIB. Și în contextul promisiunilor de recalculare nesustenabilă a pensiilor, după ce indexarea anuală a acestora (+13,8%) s-a făcut mult peste creșterea salarială prognozată pe anul în curs (+9,6%).

Una peste alta, păstrarea sub cota de avarie de 50% pe date definitive până la finalul anului curent este condiționată de creșterea economică, previzionată curent la 3,4%. Or, în condițiile în care rezultatul scontat de 2,1% pe 2023 va fi confirmat, situația va fi greu de îmbunătățit în prima jumătate din 2024, după măsurile de creștere a fiscalității.