Datoria publică comunicată de Finanțe, 57,8% din PIB

Datoria publică a României s-a situat la 57,8% din PIB după primele cinci luni din 2025, potrivit datelor publicate (tardiv) de Ministerul Finanțelor.

Suma calculată conform metodologiei europene a urcat la 1.034,7 miliarde lei, valoare cu peste 70 miliarde lei mai mare decât cea consemnată la finalul anului precedent (963,94 miliarde lei). 

Nivelul de 57,8% a rezultat prin împărțirea sumelor acumulate ca obligație de plată la PIB-ul cumulat pentru ultimele patru trimestre, anunțat conform datelor disponibile în comunicatul INS nr. 175 din 10 iulie 2025, respectiv 1.788,9 miliarde lei. Adică s-a raportat datoria la finalul lunii mai 2025 la rezultatul economic din perioada T2 2024 – T1 2025, pe date operative.

De reținut, rectificarea datelor conform comunicatului INS nr.222 din 5 septembrie 2025 va conduce la modificarea PIB pe ultimele patru trimestre. Astfel, în loc de T2 2024 – T1 2025, se va face raportarea la valoarea din T3 2024 – T2 2025 (va intra în calcul T2 2025 și va ieși T2 2024, diferența fiind de aproape 30 miliarde lei).

Această procedură, normală metodologic, va conduce la un nivel real al datoriei publice la finele lunii mai 2025 de 56,9% din PIB, sub cel de 57,8% publicat oficial, dată fiind majorarea valorii PIB utilizat la numitor după refacerea calculelor până la 1.818,7 miliarde lei. Desigur, traiectoria de creștere a ponderii datoriei publice în PIB se va păstra, dar ritmul apare diminuat. 

Avansul datoriei publice pe parcursul anului trecut s-a făcut cu o medie situată în apropierea cotei de 15 miliarde lei lunar. În contextul necesității de ajustare fiscală, vestea bună este că, pe primele cinci luni din 2025, media a fost undeva pe la 14 miliarde lei. Veste mai puțin bună, majorarea datoriei publice pe mai a fost de circa 21,5 miliarde lei, ceea ce arată că am traversat o perioadă critică.  

Una peste alta, datoria publică acumulată continuă să reprezinte o problemă presantă pentru bugetul public, pragul de 1.000 miliarde lei fiind traversat „en fanfare”. De reținut, sumele necesare pentru rostogolirea datoriei și plata dobânzilor ar fi fost oricum în creștere, chiar la aceleași datorii nominale, din cauza valorilor mai mari ale dobânzilor. 

Reamintim că nivelul critic de 50% ar fi trebuit păstrat până la finele anului trecut dacă s-ar fi reușit creșterea economică planificată inițial la 3,4% și s-ar fi limitat cheltuielile, ori acesta a fost depășit considerabil, în condițiile recalculării mai mult decât discutabile a pensiilor, care au fost majorate cu 40% în termeni nominali.

Așadar, în loc să fie puse în acord creșterea veniturilor cu avansul economic, tot mai anemic de la un an la altul (+0,8% pentru 2024 și doar +0,3% pe S1 2025), s-au antamat PENTRU ANUL 2025 obligații nesustenabile prin încasările de la bugetul public, pe fondul unor dobânzi pe termen lung foarte ridicate, ajunse undeva la peste 7%.

Or, deși deficitul public era programat inițial să ajungă la -5% din PIB, execuția bugetară pe 2024 a consemnat rezultatul de -8,68% din PIB, față de -6,94% la ultima rectificare, iar minusul din veniturile publice a trebuit suplinit prin împrumuturi consistente. Mai mult, valoarea calculată pe metodologia europeană a urcat la -9,28% din PIB.

Acum, ajustarea spre -8% din PIB după ultimele evaluări (-6% din PIB, speranța pentru 2026), ce țin de cont de ajustarea creșterii economice pe 2025 (de la +2,5% la +1,4 și apoi la +0,6% în termeni reali) apare ca insuficientă pe traiectoria către reintrarea în reperul de -3% din PIB până la alegerile viitoare din 2028. Riscul major îl reprezintă intrarea într-un cerc vicios pe termen lung al deficitului excesiv.  

Foarte probabil, ritmul în care cresc obligațiile de plată ale statului va trimite pe termen mediu obligațiile de plată DOAR PENTRU DATORIA EXTERNĂ peste cota de 3% din PIB permisă de criteriile Maastricht și va reclama în deceniul următor să avem excedent primar. Adică să cheltuim mai puțin decât vom strânge la buget, pentru a plăti pe termen foarte lung dobânzi ridicate la creditele luate pentru consumul din prezent, excesiv față de performanța economică.