Datoria publică, 51,9% din PIB în martie 2024

Datoria publică a României a ajuns la 51,9% din PIB în martie 2024, potrivit datelor operative publicate de Ministerul Finanțelor și INS.

Suma calculată conform metodologiei europene a fost de 845,1 miliarde lei, în creștere cu aproape patru miliarde lei față de luna anterioară. 

Nivelul de 51,9% a rezultat prin împărțirea sumelor acumulate ca obligație de plată la PIB-ul cumulat pentru ultimele patru trimestre, anunțat conform celor mai recente date operative disponibile (varianta provizorie 1), respectiv 1.628,6 miliarde lei.

Adică s-a raportat datoria după primele trei luni din 2024 la rezultatul economic din intervalul T2 2023 – T1 2024.

Astfel, a fost depășit semnificativ nivelul critic de 50%, peste care Guveul ar trebui să prezinte public un program de ajustare și să înghețe cheltuielile cu salariile bugetarilor.

În primă instanță, pe datele disponibile la finele lunii februarie, nivelul datoriei după primele două luni era de 52,4% dar, după ajustarea cu rezultatul economic din T1 2024, s-a coborât la 51,7%. De obicei, pe date definitive se revenea sub cota de 50% dar acum s-a mai întâmplat la fel iar situația s-a înrăutățit în martie.

Reamintim, creșterea datoriei publice pe parcursul anului trecut a fost de circa 118 miliarde lei (+17,7% față de 2022), cu o medie de puțin sub pragul de 10 miliarde lei lunar. După avansuri de circa 19 miliarde lei în ianuarie și 39 miliarde lei în februarie, creșterea pe martie a fost cu mult mai redusă. 

Totuși, cele aproape 62 miliarde lei datorie suplimentar acumulată pe T1 reprezintă deja o problemă majoră. Încadrarea în nivelul de 50% până la finele anului ar presupune un spațiu rămas pentru îndatorare pe ultimele trei trimestre de numai 38,6 miliarde lei. Practic, măsurile de ajustare fiscal-bugetară trebuiau deja luate, fie și în perioadă electorală.

Așadar, asistăm la o cursă (inegală) între avansul economic de la un an la altul și cea a îndatorării în creștere (+78 miliarde lei în 2021, +89 miliarde lei în 2022 și +118 miliarde lei în 2023), pe fondul unor dobânzi pe termen lung relativ ridicate. Care și-au încetinit scăderea după mijlocul anului trecut și au rămas peste nivelul de 6%, traversat în martie 2024 (6,29% media lunară comunicată de BCE pentru datoria pe termen lung a României pe luna mai).

Toate aceste evoluții s-au derulat sub presiunea obligațiilor suplimentare asumate de stat pe partea de salarii (majorarea nivelului minim) și pensii (la care se apropie recalcularea). Or, deși deficitul bugetar era programat să ajungă la -5% din PIB, după prima treime din 2024 suntem deja la cota -3,24% din PIB.

Una peste alta, revenirea sub cota de avarie de 50% pe date definitive până la finalul anului curent apare improbabilă. Ea este condiționată nu doar de creșterea economică, previzionată curent la 3,4%, ci și de temporizarea asumării unor noi obligații bugetare nesustenabile, simultan cu majorări semnificative de impozite, oricum inevitabile anul viitor.