Datele arată că băncile "s-au coordonat" și pentru scăderea ROBOR sub IRCC

Șeful Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a declarat într-o conferință de presă că amenda dată băncilor nu fost pentru că ele ar fi făcut un cartel pentru a majora ROBOR-ul la un anumit nivel.

Băncile au fost sancționate pentru încălcarea regulilor privind concurența cu privire la transparența procesului de stabilire a ROBOR și existența unui schimb de informații între bănci cu privire la nivelul ROBOR, conform explicațiilor lui Chirițoiu.

Numai că transparența cotațiilor ROBOR face parte din mecanismul de funcționare a platformei de cotare a indicilor de dobândă, avizat și de BNR.

Iar schimburile de informații dintre bănci cu privire la dobânzile pieței sunt ceva obișnuit: Consiliul Concurenței știa asta din 2008, la prima investigație a ROBOR, când a constatat că atunci bancherii s-au înțeles între ei pentru păstra ROBOR-ul la niveluri mult mai mici decât dobânzile reale cu care se împrumutau pe piața afectată de criza financiară.

Concluzia Consiliului Concurenței că în urma acestor schimburi de informații și a transparenței cotațiilor, indicii au fost viciați, ducând la creșterea ROBOR-ului, este contrazisă de datele statistice (vezi graficul).

Într-adevăr, ROBOR-ul a fost peste IRCC, indicele care se calculează doar pentru tranzacțiile efective din piața interbancară, în cea mai mare parte a timpului, însă acest lucru este cauzat de faptul că, după cum a admis și șeful Concurenței, ROBOR-ul reprezintă niște cotații, adică niște așteptări ale băncilor privind evoluția dobânzilor.

Dobânzile se reglează ulterior, odată cu tranzacțiile efective, măsurate de IRCC.

Problema este că ROBOR-ul nu a fost tot timpul peste IRCC, cum ar fi fost și normal, de altfel. De-a lungul mai multor trimestre (3 trimestre în 2020 și unul în 2024), ROBOR-ul la 3 luni a fost sub nivelul IRCC.

Se poate spune, așadar, la fel de bine, că schimburile de informații dintre bănci și transparența cotațiilor a condus la scăderea, nu la creșterea ROBOR.

De aceea, hiene gen Piperea și Cuculis care s-au repezit la stârvul ROBOR nu prea au argumente în instanțe împotriva băncilor.

N-ai cum să demonstrezi unui judecător că băncile au majorat intenționat ROBOR-ul, după ce chiar șeful Consiliului Concurenței a spus că băncile nu au făcut cartel, ci doar nu au respectat niște norme concurențiale privind confidențialitatea și schimbul de informații, care au determinat creșterea, dar și scăderea ROBOR-ului, după cum am văzut.