Să înțelegem ROBOR-ul: cât de mult a crescut și de ce în comparație cu dobânda BNR și IRCC

Mai întâi de toate, trebuie spus că nu reprezintă o ilegalitate creșterea prețurilor produselor și serviciilor sau a dobânzilor (prețul banilor), ci doar dacă acestea s-au stabilit în cadrul unor înțelegeri între firme sau bănci.

Din comunicatul Consiliului Concurenței nu rezultă că băncile s-ar fi înțeles între ele, că ar fi făcut un cartel pentru manipularea ROBOR, ci doar că bancherii au schimbat între ei informații privind dobânzile în cadrul procesului de stabilire a acestora, care ar fi trebuit să fie confidențial.

Istoria creșterii ROBOR

Creșterea bruscă și abruptă din 2022 a ROBOR, indicatorul pentru creditele în lei cu dobândă variabilă ale firmelor și pesoanelor fizice care nu au trecut la IRCC, i-au determinat, mai întâi, pe guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, să critice băncile pentru că au sărit calcul, iar apoi pe Consiliul Concurenței să declanșeze o investigație.

Investigația ROBOR a fost declanșată la sfârșitul lunii octombrie 2022, după ce ROBOR-ul a atins un record de 8,2%, de la nici 2% cât era la începutul anului.

Însă creșterea puternică a ROBOR-ului nu a fost urmarea „complotului” băncilor, ci un efect al majorării dobânzii BNR de la 2% la 6,25%, după ce inflația a răbufnit ca urmare a războiului din Ucraina.

În luna august 2022, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a criticat băncile pentru că „au sărit calul” în privința ROBOR, cerându-le să-l mai scadă.

ROBOR-ul la 3 luni depășise atunci 8%, în timp ce dobânda BNR era 5,5%, așadar cu 2,5 puncte peste limita maximă formală de 1 punct mai mult față de dobânda BNR, reprezentată de facilitatea de creditare Lombard a BNR.

Ceea ce a însemnat că băncile se împrumutau între ele cu dobânzi mai mari decât cea cu care se puteau împrumuta de la BNR.

Însă bancherii nu l-au ascultat pe guvernator și au majorat și mai mult ROBOR-ul, până la recordul de 8,2% de la finalul lunii octombrie, când Consiliul Concurenței a declanșat investigația.

Ulterior, ROBOR-ul nu a mai crescut, deși BNR a continuat să crească dobânda de politică monetară, până la 7%.

În total, dobânda BNR a crescut cu 5 puncte, de la 1,25% în octombrie 2021 la 6,25% în octombrie 2022, momentul investigației Consiliului Concurenței.

În aceeași perioadă, ROBOR-ul a urcat de la 2% la 8,2%, cu 6 puncte, doar un punct mai mult decât dobânda BNR.

Din această perspectivă, nu se poate spune că ROBOR-ul „a fost umflat” artificial de către bănci.

Comparație între ROBOR și IRCC

E important de făcut și o comparație între evoluția ROBOR și IRCC (vezi foto). Mai ales că Bogdan Chirițiou, șeful Consiliului Concurenței, declarase că instituția se va uita și la acest indice.

Spre deosebire de ROBOR, care arată mai mult dobânda „de strigare”, oferta de dobândă pentru împrumuturile interbancare, indiferent dacă au sau nu loc tranzacții, IRCC-ul este calculat doar pe tranzacțiile efective dintre bănci. 

Așadar, IRCC este un indicator care reflectă nivelul efectiv la care împrumuturile interbancare au avut loc, după ajustarea făcută în urma „strigării” ofertelor.

Dacă ne uităm la evoluția ROBOR în comparație cu IRCC, vedem o decuplare a ROBOR de IRCC în perioada investigată de Consiliul Concurenței: 2021- 2022.

Decuplarea a avut loc pe parcursul a patru trimestre, inclusiv atunci când guvernatorul BNR reproșa băncilor că au sărit calul cu ROBOR. 

Ulterior, în următoarele patru trimestre, ROBOR-ul a revenit la un nivel apropiat de IRCC.

O explicație pentru această evoluție poate fi aceea a modului de calcul diferit al ROBOR și IRCC: în timp ce ROBOR este mai degrabă o anticipare a evoluției dobânzilor, IRCC reprezintă dobânzile în urma tranzacțiilor efective, de regulă mai mici.

Vezi detalii privind modul de calcul al ROBOR, în acest articol din Întreabă Banca:

Ce este indicele de dobândă ROBOR și cum se calculează?

Creșterea dobânzilor (prețurilor) nu este ilegală

Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, a declarat că nu reprezintă o ilegalitate creșterea prețurilor sau a dobânzilor (prețul banilor), pentru că firmele sunt libere să stabilească nivelul acestora.

Ceea ce este interzisă este o înțelegere între firmele concurente privind stabilirea unui anumit nivel de prețuri.

Din comunicatul Consiliului Concurenței nu rezultă că băncile au fost sancționate pentru modul de calcul al ROBOR, pentru manipularea dobânzilor în sensul creșterii lor artificiale, pentru ca băncile să obțină câștiguri nemeritate.

Băncilor li se impută doar că au făcut schimb de informații în timpul procedurilor de stabilire a dobânzilor, un proces care ar fi trebuit să fie confidențial pentru fiecare bancă.

Rămâne de văzut dacă în raportul Consiliului Concurenței există dovezi că bancherii s-au înțeles între ei pentru stabilirea unui anumit nivel de dobânzi pentru indicele ROBOR.

De asemenea, acest lucru ar urma să fie clarificat și de instanțele de judecată, pentru că bancherii au declarat că vor contesta în justiție amenda Consiliului Concurenței.

“Vom lupta să ne dovedim nevinovăția și să arătăm că BT a acționat corect și legal. Decizia Consiliului Concurenței, în legătură cu „investigația ROBOR”, dovedește o profundă lipsă de înțelegere a funcționării sistemului financiar și a regulamentelor privind calcularea ROBOR”, a declarat Omer Tetik, directorul general al Băncii Transilvania.

Șeful Băncii Transilvania contestă amenda Consiliului Concurenței privind ROBOR: am acționat corect și legal