Produsul Intern Brut pe primul trimestru din 2023 a avut o creștere minimală în termeni reali (+0,1%) pe seria ajustată sezonier, faţă de ultimul trimestru din anul precedent.
Potrivit INS, a fost majorată valoarea pentru T1 2022 la 1,3% la 1,6%, reduse față de comunicatele anterioare valorile din T2 (de la 1,2% la doar 0,7% !) și T3 (de la 1,2% la 1%) și păstrat nivelul de 1% pentru T4 2022. De reținut este o estimare „semnal”, datele urmând să fie revizuite ulterior.
Rearanjarea datelor pe parcursul anului 2022 a lăsat neschimbată creșterea economică în termeni reali anunțată deja a fi de 4,7%. Totodată, s-a confirmat prognozele oficiale ale BNR și CNSP privind încetinirea avansului PIB, cifrele prezentate în estimarea semnal pentru T1 2023 fiind de 2,3% în termeni bruți și 2,8% în termeni ajustați sezonier.
[1]
Valoarea minimă de creștere pe primul trimestru al anului curent a venit pe fondul unui efect de bază defavorabil. Raportarea s-a făcut față de un rezultat economic pe T4 2022 situat peste așteptările inițiale, care a marcat o abatere de la trendul descrescător anterior. De altfel, nu ar fi exclus să asistăm la o modificare în sensul reducerii spre zero a creșterii trimestriale sau chiar intrarea în domeniul negativ.
În context, iată cum a evoluat valoarea avansată de CNSP pentru PIB 2022 în termeni reali pe parcursul celor mai recente prognoze oficiale, care au condus la ajustări substanțiale succesive ale principalilor parametri macroeconomici. De reținut că abordarea mai prudentă din primăvara trecută a fost revizuită succesiv înapoi în sus, în pofida majorării neașteptate ale prețurilor, după care realitatea a mai temperat așteptările.
[2]
Observație importantă, pe parcurs s-au adăugat, în termeni nominali, peste 112 miliarde lei la rezultatul economic, pentru ca în final să se mai reducă aproape 18 miliarde lei. Astfel, creșterea avută în vedere s-a mărit cu 1,8 puncte procentuale în comunicatul-semnal al INS față de cea așteptată de prognoza oficială de la începutul anului trecut, chiar dacă a pierdut pe final 0,2 puncte procentuale.
În aceste condiții dificile pentru activitatea de prognoză economică, determinate de turbulențele pe piețele internaționale și războiul din proximitate, ar trebui avută în vedere multă prudență în luarea unor măsuri în plan social-economic. Asta deoarece povestea se poate repeta în sens invers în 2023, datoria publică a trecut conjunctural de 50% din PIB iar puterea de cumpărare a revenit pe plus încă din luna aprilie, atât la salarii cât și la pensii.
Nu există comentarii pentru această știre.
România a ocupat în T4 2025 locul 11 între statele membre UE în ceea ce privește creșterea costului salarial, potrivit datelor publicate de Eurostat, față de locul 3 în urmă... detalii
Bugetul general consolidat a consemnat un deficit de 14,23 miliarde lei după primele două luni ale anului curent (-0,7% din PIB-ul estimat la 2.045,2 miliarde lei), potrivit datelor operative publicate... detalii
Potrivit INS, producția industrială a scăzut în ianuarie 2026 față de luna anterioară cu -7,3% pe seria brută și cu -3,3% în varianta ajustată după perioada din an și dispunerea... detalii
Cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul (fără autovehicule și motociclete) a scăzut semnificativ în ianuarie 2026 față de luna anterioară, cu -25,3% pe seria brută și -3,7% pe cea... detalii
Avansul PIB pe 2025, recalculat la 0,7%
Excedent bugetar (marginal) la început de an
Pensia medie pentru limită de vârstă a crescut cu 6,8% în 2025
Inflația anuală a scăzut ușor, până la 9,62%
România, penultima în UE la ponderea în PIB a veniturilor bugetare din taxe și contribuții sociale
Adoptarea monedei euro, următorul proiect strategic al României?
-7,65% din PIB, deficit bugetar cash pe anul 2025
Dobânda cu care se împrumută statul, în scădere la 6,72%
România a încheiat anul 2025 pe primul loc în UE la inflație
Deficitul contului curent, peste 27 miliarde euro după primele 11 luni din 2025