Produsul Intern Brut pe primul trimestru din 2023 a avut o creștere minimală în termeni reali (+0,1%) pe seria ajustată sezonier, faţă de ultimul trimestru din anul precedent.
Potrivit INS, a fost majorată valoarea pentru T1 2022 la 1,3% la 1,6%, reduse față de comunicatele anterioare valorile din T2 (de la 1,2% la doar 0,7% !) și T3 (de la 1,2% la 1%) și păstrat nivelul de 1% pentru T4 2022. De reținut este o estimare „semnal”, datele urmând să fie revizuite ulterior.
Rearanjarea datelor pe parcursul anului 2022 a lăsat neschimbată creșterea economică în termeni reali anunțată deja a fi de 4,7%. Totodată, s-a confirmat prognozele oficiale ale BNR și CNSP privind încetinirea avansului PIB, cifrele prezentate în estimarea semnal pentru T1 2023 fiind de 2,3% în termeni bruți și 2,8% în termeni ajustați sezonier.
[1]
Valoarea minimă de creștere pe primul trimestru al anului curent a venit pe fondul unui efect de bază defavorabil. Raportarea s-a făcut față de un rezultat economic pe T4 2022 situat peste așteptările inițiale, care a marcat o abatere de la trendul descrescător anterior. De altfel, nu ar fi exclus să asistăm la o modificare în sensul reducerii spre zero a creșterii trimestriale sau chiar intrarea în domeniul negativ.
În context, iată cum a evoluat valoarea avansată de CNSP pentru PIB 2022 în termeni reali pe parcursul celor mai recente prognoze oficiale, care au condus la ajustări substanțiale succesive ale principalilor parametri macroeconomici. De reținut că abordarea mai prudentă din primăvara trecută a fost revizuită succesiv înapoi în sus, în pofida majorării neașteptate ale prețurilor, după care realitatea a mai temperat așteptările.
[2]
Observație importantă, pe parcurs s-au adăugat, în termeni nominali, peste 112 miliarde lei la rezultatul economic, pentru ca în final să se mai reducă aproape 18 miliarde lei. Astfel, creșterea avută în vedere s-a mărit cu 1,8 puncte procentuale în comunicatul-semnal al INS față de cea așteptată de prognoza oficială de la începutul anului trecut, chiar dacă a pierdut pe final 0,2 puncte procentuale.
În aceste condiții dificile pentru activitatea de prognoză economică, determinate de turbulențele pe piețele internaționale și războiul din proximitate, ar trebui avută în vedere multă prudență în luarea unor măsuri în plan social-economic. Asta deoarece povestea se poate repeta în sens invers în 2023, datoria publică a trecut conjunctural de 50% din PIB iar puterea de cumpărare a revenit pe plus încă din luna aprilie, atât la salarii cât și la pensii.
Nu există comentarii pentru această știre.
România a înregistrat în T1 2026 cea mai mare scădere a numărului de angajați dintre statele membre UE, potrivit datelor publicate de Eurostat. Cu o valoare de -1%, ne-am poziționat... detalii
În primele patru luni din 2026, volumul cifrei de afaceri din serviciile de piaţă prestate populaţiei a scăzut faţă de aceeași perioadă din 2025, atât ca serie brută cu -9,8%,... detalii
Bugetul general consolidat a consemnat un deficit de circa 36 miliarde lei după primele cinci luni ale anului curent (-1,75% din PIB-ul estimat la 2.056 miliarde lei), potrivit datelor operative... detalii
Românii s-au situat pe locul 4 în UE la numărul de ore lucrate săptămânal, potrivit datelor certificate și publicate de Eurostat pentru anul 2024. Cu o durată de 38,8 ore,... detalii
Deficitul comercial lunar a trecut iar pragul de 3 miliarde euro în aprilie 2026
Comerțul cu amănuntul, -5,5% pe primele patru luni din 2026
PIB-ul României va crește cu 0,2% în 2026, prognozează economistul Banca Transilvania
Deficitul bugetar, doar -1,17% după prima treime a anului
Deficitul contului curent, cu 13% mai mic după primul trimestru al anului
Inflația anuală a urcat la 10,71% în aprilie 2026. Surprize pe categorii de produse
Prețurile industriale, în creștere semnificativă după scumpirea energiei
Modelul de creștere economică bazat pe consum și-a atins limitele și nu mai este sustenabil
Producția de cereale din 2025, în creștere cu peste 37%
Deficitul bugetar, redus la mai puțin de jumătate în T1 2026