Produsul Intern Brut pe primul trimestru din 2023 a avut o creștere minimală în termeni reali (+0,1%) pe seria ajustată sezonier, faţă de ultimul trimestru din anul precedent.
Potrivit INS, a fost majorată valoarea pentru T1 2022 la 1,3% la 1,6%, reduse față de comunicatele anterioare valorile din T2 (de la 1,2% la doar 0,7% !) și T3 (de la 1,2% la 1%) și păstrat nivelul de 1% pentru T4 2022. De reținut este o estimare „semnal”, datele urmând să fie revizuite ulterior.
Rearanjarea datelor pe parcursul anului 2022 a lăsat neschimbată creșterea economică în termeni reali anunțată deja a fi de 4,7%. Totodată, s-a confirmat prognozele oficiale ale BNR și CNSP privind încetinirea avansului PIB, cifrele prezentate în estimarea semnal pentru T1 2023 fiind de 2,3% în termeni bruți și 2,8% în termeni ajustați sezonier.
[1]
Valoarea minimă de creștere pe primul trimestru al anului curent a venit pe fondul unui efect de bază defavorabil. Raportarea s-a făcut față de un rezultat economic pe T4 2022 situat peste așteptările inițiale, care a marcat o abatere de la trendul descrescător anterior. De altfel, nu ar fi exclus să asistăm la o modificare în sensul reducerii spre zero a creșterii trimestriale sau chiar intrarea în domeniul negativ.
În context, iată cum a evoluat valoarea avansată de CNSP pentru PIB 2022 în termeni reali pe parcursul celor mai recente prognoze oficiale, care au condus la ajustări substanțiale succesive ale principalilor parametri macroeconomici. De reținut că abordarea mai prudentă din primăvara trecută a fost revizuită succesiv înapoi în sus, în pofida majorării neașteptate ale prețurilor, după care realitatea a mai temperat așteptările.
[2]
Observație importantă, pe parcurs s-au adăugat, în termeni nominali, peste 112 miliarde lei la rezultatul economic, pentru ca în final să se mai reducă aproape 18 miliarde lei. Astfel, creșterea avută în vedere s-a mărit cu 1,8 puncte procentuale în comunicatul-semnal al INS față de cea așteptată de prognoza oficială de la începutul anului trecut, chiar dacă a pierdut pe final 0,2 puncte procentuale.
În aceste condiții dificile pentru activitatea de prognoză economică, determinate de turbulențele pe piețele internaționale și războiul din proximitate, ar trebui avută în vedere multă prudență în luarea unor măsuri în plan social-economic. Asta deoarece povestea se poate repeta în sens invers în 2023, datoria publică a trecut conjunctural de 50% din PIB iar puterea de cumpărare a revenit pe plus încă din luna aprilie, atât la salarii cât și la pensii.
Nu există comentarii pentru această știre.
Pentru 2026, revizuim prognoza de creștere a PIB-ului la 0,20%, se arată într-o analiză realizată de Ioan Nistor, Economist Sef, Banca Transilvania: Investițiile ar trebui să rămână principalul stimulent al... detalii
Bugetul general consolidat a consemnat un deficit de circa 24 miliarde lei după primele patru luni ale anului curent (-1,17% din PIB-ul estimat la 2.045,2 miliarde lei), potrivit datelor operative... detalii
Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe primele trei luni din 2026 un deficit de 5.338 milioane euro, cu 13% mai mic față de aceeași perioadă a anului... detalii
Inflația anuală a urcat la 10,71%, după ce avansul lunar al prețurilor de +0,07% din aprilie 2025 a fost înlocuit de cel de +0,84% din aprilie 2026. Contrar impresiei lăsate... detalii
Prețurile industriale, în creștere semnificativă după scumpirea energiei
Modelul de creștere economică bazat pe consum și-a atins limitele și nu mai este sustenabil
Producția de cereale din 2025, în creștere cu peste 37%
Deficitul bugetar, redus la mai puțin de jumătate în T1 2026
Comerțul cu amănuntul, stabilizare la cota -6% după primele două luni din 2026
Deficitul comercial, redus cu o șesime în primele două luni ale anului
Inflația anuală a rămas sub pragul de 10% în martie 2026
România, pe locul 11 în UE la creșterea costului salarial în T4 2025
Deficit bugetar de -0,7% din PIB după primele două luni din 2026
Producția industrială, -7,3% pe seria brută în prima lună a anului