Regulamentul privind raportarea persoanelor fizice și juridice cu datorii de peste 20.000 de lei la bănci și IFN-uri în Centrala Riscului de Credit (CRC) administrată de Banca Națională a României (BNR) va fi modificat.
Principalele modificări constau în includerea firmelor de recuperare creanțe și a sucursalelor din România ale instituțiilor de plată și instituțiilor emitente de monedă electronică străine alături de băncile și IFN-urile care trebuie să-și raporteze restanțierii la CRC, conform unei prezentări a BNR:
Proiectul de regulament privind organizarea şi funcţionarea Centralei Riscului de Credit urmează să înlocuiască Regulamentul Băncii Naționale a României nr.2/2012 privind organizarea şi funcţionarea la Banca Naţională a României a Centralei Riscului de Credit, republicat, aflat în vigoare. Acesta vizează o serie de modificări determinate de revizuirea cadrului legislativ în materia raportării la CRC, precum și alte ajustări necesare, identificate la nivelul băncii centrale, dintre care:
I. Modificări intervenite asupra cadrului legislativ cu impact asupra Regulamentului nr.2/2012
II. Modificări rezultate ca urmare a analizei interne derulate la nivelul direcțiilor de specialitate
Sursa informațiilor: BNR
Informații utile despre CRC găsești în acest articol din Întreabă Banca.
Nu există comentarii pentru această știre.
Băncile sunt pregătite să activeze planurile de continuitate a activității și procedurile de gestionare a crizelor în cazul unor atacuri cibernetice, anunță Banca Națională a României (BNR) într-un comunicat: BNR... detalii
Impactul inteligenței artificiale va fi profund, dar va apărea cu întârziere și se va manifesta inegal, consideră Leonardo Badea, Prim-viceguvernator BNR. "Pentru politica unei bănci centrale, acest decalaj are o... detalii
Între ROBOR, EURIBOR și LIBOR există diferențe de metodologie, de guvernanță și de funcție economică, astfel încât eventuale comparații nu pot fi susținute atunci când se evocă amendarea băncilor, conform... detalii
Banca Națională a României (BNR) explică în minuta ședinței de politică monetară din 8 iulie 2026, motivele pentru păstrarea dobânzii de referință la 6,5%, printre care: Incertitudini și riscuri semnificative... detalii