Echipa specială Bana-Leia-Rona a comis-o iar, de Crăciun. O cititoare ne-a povestit că în urmă cu doi ani, în 2024, a împrumutat de la Icredit 3.500 de lei și a rambursat 5.000 de lei.
Avea de achitat în total aproape 7.000 de lei, dublul sumei împrumutate, maximul prevăzut de lege în cazul IFN-urilor.
Însă din cauza problemelor financiare, nu a mai putut plăti.
După 300 de zile de întârziere, “m-au mințit să fac refinanțare, că mai am 3800 de lei de plătit. Au venit cu contractul la poartă, în decembrie 2025, ca apoi să descopăr că am de plată 7800 de lei”, s-a plâns cititoarea, la Reclamațiibănci.ro:
Refinanțarea este una dintre soluțiile prevăzute în OUG 50/2010 pentru cei care nu-și mai pot plăti ratele la credite.
Însă ar putea fi valabilă doar în cazul băncilor, în niciun caz la IFN-uri, din cauza dobânzilor foarte mari pe care le practică acestea.
În cazul de față, pentru “refinanțarea” de 3.800 de lei, după un an trebuie să rambursezi dublu, 7.600 de lei, maximul prevăzut de legea privind plafonarea dobânzilor la IFN-uri.
DAE (Dobânda Anuală Efectivă) la Icredit poate ajunge la aproape 1.000% pe an (vezi foto), de cinci ori mai mare decât la un credit bancar, care are o DAE de numai 20%.
Refinanțările făcute de IFN-uri nu sunt altceva decât supraîndatorarea populației, o problemă importantă semnalată de noi de mai multe ori.
IFN-urile ar trebui să le ofere celor care nu-și mai pot plăti ratele reduceri de dobândă și diminuarea datoriei, pentru a-i putea ajuta cu adevărat.
Însă e greu de crezut că ar putea face așa ceva echipa specială Bana-Leia-Rona, care te bagă în Biroul de Credit iar combinatorul lor te scoate pe bani grei. Vezi detalii, în acest articol:
Nu există comentarii pentru această știre.
Am fost intrigat că un jurnalist, Liviu Avram, de la publicația G4Media, pune la îndoială, mai degrabă ironizează decizia percepută ca fiind senzațională a unei importante instanțe judecătorești, Curtea de... detalii
Așa cum Temu și Aliexpress au fost amendate de Comisia Europeană pentru recomandarea unor produse contrafăcute, Meta și Google trebuie amendate pentru promovarea de conținut informativ fals pentru înșelătorii și... detalii
Economistul-șef al Băncii Naționale a României (BNR), Valentin Lazea, consideră că este benefică transparența și cooperarea între bănci în perioada de stabilire a indicilor ROBOR (fixing), pentru care băncile au... detalii
Federația Patronală a Serviciilor Financiare din România („Federația Patronală FinBan”) ia act de analiza publicată ieri de economistul Valentin Lazea în ”Curs de Guvernare”, analiză care explică, prin șase argumente economice foarte pertinente, de ce acuzațiile privind presupusa stabilire artificială a ROBOR pornesc de la premise greșite, conform unui comunicat, în care se adaugă: Demonstrația economică confirmă argumentele pe care sectorul bancar le-a formulat constant. În primul rând, faptul că la un anumit moment nu a avut loc o tranzacție la o anumită dobândă nu înseamnă că respectiva valoare nu era reală. Pur și simplu, în acel moment nu s-au întâlnit două părți dispuse să încheie o tranzacție în condițiile respective. În al doilea rând, nivelul ROBOR la trei luni nu poate fi comparat direct cu dobânzile aplicate pentru împrumuturi de o zi sau pentru... detalii
Acesta nu este jurnalism de calitate
Fundament pentru un nou model de dezvoltare economică - oportunitatea transformărilor tehnologice pentru IMM-urile din România (Leonardo Badea, Prim-viceguvernator BNR)
Leonardo Badea, Prim-viceguvernator BNR: Despre „coincidența divină” și stabilitatea cursului de schimb
În ce constă contraargumentul BNR la acuzația Consiliului Concurenței privind manipularea ROBOR
ROBOR și noua industrie a despăgubirilor: când indignarea ține loc de probă
ARB: Rezoluția abuzivă a Consiliului Concurenței reprezintă o problemă de securitate juridică, predictibilitate economică și de credibilitate a statului român
Scrisoare deschisă a sectorului financiar-bancar privind cazul ROBOR
Leonardo Badea, Prim-viceguvernator BNR: Dinamica datoriei publice în România și nevoia de consolidare fiscală
Efectul deciziei Consiliul Concurenței privind ROBOR: unii cred că ratele la credite au crescut din cauza băncilor
ARB, despre cazul ROBOR: asistăm din nou siderați la o decizie abuzivă și injustă