România a păstrat în luna august 2024 prima poziție în UE în ce privește inflația anuală, conform datelor publicate de Eurostat.
În pofida unei scăderi semnificative (-0,5 puncte procentuale față de luna precedentă), avansul prețurilor (5,3% după metodologia europeană) ne-a poziționat peste Belgia (4,3%, în scădere rapidă de la 5,4% anterior), Polonia (în staționare la 4%), Ungaria și Estonia (ambele cu 3,4%).
Pentru referință, menționăm că, pe ansamblul UE, inflația anuală a fost în august 2024 de 2,4%, în scădere pronunțată față de 2,8% anterior și cea mai mică valoare din ultimele șase luni.
Zona Euro a înregistrat și ea o evoluție similară (2,2%, după 2,6% anterior, valoarea lunară fiind de numai 0,1%).
În 21 state indicele anual al prețurilor a scăzut, într-un singur stat a stagnat (Polonia) iar în cinci state a crescut. Finlanda a revenit de la doar 0,5% până la 1,1%, Danemarca a urcat de la 1% la 1,4%, iar Slovacia și Grecia au avut evoluții identice, de la 3% până la 3,2%. Prețurile au mai crescut marginal în Letonia, de la 0,8% la 0,9%.
Țările cu regim valutar similar cu al nostru și cu un nivel de dezvoltare mai apropiat au evoluții net diferite. În timp ce Cehia a coborât cu puțin, de la 2,5% la 2,4% iar Ungaria de la 4,1% la 3,4% (cea mai bună performanță din acest an) iar Polonia a stagnat la 4% (cel mai ridicat nivel din acest an).
În context, ar trebui să luăm aminte că trendul de scădere sistematică a inflației la nivel european a fost reluat dar variațiile semnificative de la o lună la alta nu sunt excluse. Efectul de bază a jucat un rol major (vezi cazul Ungariei, care a scăzut în ultimele 12 luni de la 14,2% la 3,4%, adică a avut o inflație mai mare decât noi cumulat pe ultimii doi ani).
Tendința generală a fost dată de cele mai mari două economii ale Zonei Euro (Germania a coborât de la 2,6% la 2%, după puseul din mai), în timp ce Franța a fost „în linie” cu media Eurozonei (2,2%). În Italia, avansul prețurilor față de aceeași lună a anului trecut s-a diminuat de la 1,6% la 1,2%, după o scădere lunară de -0,2%.
Una peste alta, trebuie subliniată o anumită tendință de stabilizare a inflației spre un nivel optim în cele mai mari state ale Uniunii, care sunt și principalele noastre partenere în comerțul exterior. Efectele manifestate acolo asupra creșterii prețurilor fiind transmise către economia României pe lanțurile de producție și prin schimburile comerciale.
Nu există comentarii pentru această știre.
Inflația anuală a crescut înapoi până la 9,87%, după ce avansul lunar al prețurilor de +0,27% din martie 2025 a fost înlocuit de cel de +0,78% din martie 2026. În... detalii
România a ocupat în T4 2025 locul 11 între statele membre UE în ceea ce privește creșterea costului salarial, potrivit datelor publicate de Eurostat, față de locul 3 în urmă... detalii
Bugetul general consolidat a consemnat un deficit de 14,23 miliarde lei după primele două luni ale anului curent (-0,7% din PIB-ul estimat la 2.045,2 miliarde lei), potrivit datelor operative publicate... detalii
Potrivit INS, producția industrială a scăzut în ianuarie 2026 față de luna anterioară cu -7,3% pe seria brută și cu -3,3% în varianta ajustată după perioada din an și dispunerea... detalii
Comerțul cu amănuntul a trecut pe minus pronunțat în ianuarie 2026
Avansul PIB pe 2025, recalculat la 0,7%
Excedent bugetar (marginal) la început de an
Pensia medie pentru limită de vârstă a crescut cu 6,8% în 2025
Inflația anuală a scăzut ușor, până la 9,62%
România, penultima în UE la ponderea în PIB a veniturilor bugetare din taxe și contribuții sociale
Adoptarea monedei euro, următorul proiect strategic al României?
-7,65% din PIB, deficit bugetar cash pe anul 2025
Dobânda cu care se împrumută statul, în scădere la 6,72%
România a încheiat anul 2025 pe primul loc în UE la inflație