Misu Negritoiu: riscul valutar al creditelor in euro pe termen lung nu este real

Riscul valutar invocat de Banca Nationala a Romaniei (BNR) in cazul creditelor in valuta nu este unul real, in privinta creditelor pe termen mediu si lung, cum sunt creditele ipotecare, a spus miercuri directorul general al ING Bank România, Misu Negritoiu, in cadrul unei conferinte de presa in care au fost prezentate rezultatele obtinute de banca in 2007 (vezi detalii privind rezultatele in documentul atasat).rnrnArgumentatia sa: atunci cand leul se devalorizeaza, dobanzile la lei cresc, asadar creditele in valuta raman mult mai avantajoase pentru ca au dobanzi mult mai mici.rnrn”De altfel, noi am observat ca in ciuda campaniei de demonizare a creditelor in valuta, nu am observat o reducere a cererii acestor credite din partea clientilor”, a precizat Negritoiu. Mai mult, adauga el, avem multi clienti care ne-au reprosata ca i-am indatorat excesiv imprumutandu-i in lei.rnrnBãncile au tendinta de a limita riscurile, inclusiv pe cele valutare, iar deprecierea monedei nationale creste riscurile pentru bãnci si implicit costurile, care se transferã în majorarea dobânzilor.rnrn”Noi luptãm mai mult decât BNR pentru limitarea creditului în valutã, deoarece de multe ori, riscul valutar nu este cel perceput”, a spus Negritoiu. rnrn”Dacã separi riscul de transfer si riscul de ridicare a convertibilitãtii, el se reflectã în cresterea costurilor financiare, deci în majorarea dobânzilor, asa cum s-a întâmplat deja. Deprecierea leului se simte si se transferã în cresterea dobânzilor, iar costul creditelor în lei creste mai rapid decât costul creditelor în valutã”, a adãugat el. rnrnEfectul deprecierii leului se adugã, astfel, majorãrii dobânzii de politicã monetarã a Bãncii Nationale a României (BNR) cu 2% – de la 7% pe an în octombrie la 9% în februarie, care a urcat dobânzile interbancare, referintã pentru dobânzile variabile la împrumuturile bancare. rnrnDe altfel, portofoliul de credite al ING Bank România are o structurã echilibratã – 50% în lei si 50% în euro, a explicat Negritoiu. Pe segmentul de wholesale, creditele în lei au chiar o pondere mai mare (55%), în timp ce împrumuturile în euro reprezintã restul de 45%. rnrnÎn schimb, creditele în valutã au cea mai mare pondere – de 60% – pe segmentul de retail, împrumuturile în lei reprezentând 40%, a mai spus directorul general al bãncii. rnrnLa finalul lunii ianuarie, 55% din valoarea împrumuturilor acordate de bãncile de pe piata româneascã populatiei si firmelor era reprezentatã de credite în valutã, restul de 45% fiind în lei. rn