Unde găsesc platforma de investiții AI din BNR, să mă îmbogățesc și eu?

„Acum am citit știrea cu concedierea lui Denis Rifai, după interviul cu Mugur Isărescu. Ce știi de platforma aceea minune AI cu care angajații BNR fac bani mulți? E reală, o poate oricine accesa? Sunt riscuri?”, îmi trimite un mesaj fostul meu coleg de facultate, nu oricine.

Inițial i-am ignorat mesajul, pentru că am crezut că e încă o încercare de înșelătorie, după valul recent în care primești mesaje false de la prieteni cărora li s-au spart conturile de Whatsapp și cereau bani împrumut pentru o nevoie urgentă.

M-a sunat el, după câteva zile, nu ca să-mi spună că i s-a spart Whatsapp-ul (probabil că dacă se întâmpla asta, mă anunța mai repede), ci să mă roage să-i dau un răspuns: ce-l sfătuiesc eu, care mă ocup de informații financiare, cu privire la platforma minune AI de investiții din BNR, unde o găsește, poate face și el niște bani cu ea?

Pentru că m-a simțit nedumerit, s-a mirat că nu știam de interviul lui Isărescu, în care a fost întrebat de ce angajații BNR folosesc în secret o platformă AI de investiții, denumită Khelyon („cu k, h și y”) cu care fac mulți bani, și atunci Isărescu s-a enervat, a plecat din emisiune și a cerut postului TV să nu-l transmită, însă interviul a apărut în presă.

Prietenul meu vorbea cu atâta convingere și cu atâtea detalii, încât m-aș fi gândit că poate fi adevărat, cum probabil crede multă lume, dacă nu știam despre ce e vorba. Dar mi-am adus aminte de avertismentul trimis la începutul anului de BNR despre tentativă de fraudă financiară cu articole false cu Isărescu.

Cum recunoști o știre falsă

L-a întrebat pe prietenul meu unde a citit interviul cu Isărescu, dar n-a știut să-mi spună: l-am primit pe telefon, nu mai știu exact, împreună cu alte știri.

Acesta este primul indiciu pentru o știre falsă (fake news): cel mai important lucru atunci când vrei să obții informații reale și de calitate este să verifici unde s-au publicat și cine le-a scris.

Mulți oameni, printre care și prietenul meu, ignoră acest lucru, pentru că acum știrile, clipurile și alte informații vin într-un flux automat, amețitor, pe telefon și mai ales pe rețelele sociale. Practic acum nu mai citești un ziar, ci un șuvoi de postări și de știri, astfel că nu știi de unde vine, cine le-a scris, dacă sunt reale sau nu.

Sfatul meu: verifică de fiecare dată de unde este informația pe care o citești și cine a scris-o, dacă apreciezi că jurnaliștii din ziua de astăzi mai au o fărâmă de credibilitate, prin respectarea normelor profesionale, care-i obligă să trasmită știri reale, verificate, cu informații de calitate.

Dacă ești pe un site pe care nu-l citești regulat sau pe care nu ai mai intrat (valabil și în cazul site-urilor instituțiilor, băncilor sau firmelor), verifică dacă linkul este cel real, dacă este identic cu numele instituției: de exemplu, Bancatransilvania.ro pentru Banca Transilvania, BNR.ro pentru BNR sau Omvpetrom.ro pentru OMV Petrom.

În cazul site-urilor de știri, este bine să verifici și cine este autorul acesteia: o publicație de încredere are o listă de jurnaliști cu care poți să iei legătura, chiar pentru verificarea sau completarea unor informații.

Nu poți face o fraudă dacă nu spui o poveste

Escrocii știu că „o mână întinsă care nu spune o poveste nu primește pomană”, ca în replica din filmul Filantropica. Trebuie să păcălești oamenii cu ceva, să-i atragi cu o poveste interesantă, să le stârnești mila sau interesul.

La rândul său, povestea trebuie să conțină o bârfă, o intrigă, ideal o teorie a conspirației, pentru a-i păcăli pe cei mai mulți, după modelul „sistemul vrea să nu ne meargă bine, să ne vândă țara, să ne fure, să ne secătuiască de resurse, de apă, hrană, petrol etc.”.

Însă orice minciună trebuie să aibă rădăcini adevărate, ca să poată sta în picioare.

În cazul nostru, este vorba de plecarea lui Denise Rifai de la Kanal D la Antena 1. Ea nu a plecat de bună voie, ci a fost concediată de postul TV, pentru că a vrut să transmită interviul cu Isărescu, deși acesta le-a interzis, fiind deranjat, firește, de întrebările incomode despre ce salariu mare are și că la BNR mănâncă numai icre negre și se îmbogățește cu platforma AI, în timp ce românii mor de foame.

Este o teorie a conspirației și un populism perfecte pentru ca o informație să trezească în conștiință mulți oameni frustrați pentru că au salarii mici și care-i disprețuiesc pe guvernanții ce se lăfăie în lux, deși sunt incompetenți și corupți, dar asta nu însemnă că n-ar face și ei niște bani cu platforma AI a lui Isărescu.

„Deci asta vreau să știu de la tine: cum pot să dau de platforma aia a lui Isărescu? Merită să încerc, cam cât crezi că pot câștiga? Pentru că am văzut în acea știre mărturiile unor oameni care au arătat niște dovezi că au câștigat bani frumoși.”

Așadar, povestea nu trebuie să aibă doar rădăcini, ci și să fie confirmată, validată de alți oameni: da, așa este, am văzut și eu sau am pățit și eu.

Firește că toate acele declarații ale martorilor și dovezile însoțitoare sunt mincinoase, dar „par atât de apetisante, spune demonul din mine orbit de strălucirea banului. Eu de ce să nu pot?”

După ce i-am spus că există multe tentative de înșelătorii care profită de platformele de investiții cu AI, că nu e bine să te lași pe mâna inteligenței artificiale nici când e vorba de bani, ci trebuie să vorbești cu un broker sau consultant financiar real, pe care-l cunoști, ideal de la o bancă sau de la o firmă de brokeraj românească, i-am spus că mă interesez ce e cu această Khelyon AI minune.

Binențeles că e vorba de o platformă falsă, pentru înșelătorii, la fel ca altele pe care le-am găsit în știrile cu interviul lui Isărescu, precum Cresta Luxoria sau platforma OMV Petrom. 

Numele acestora, inclusiv adresele de internet ale platformelor pentru fraude și înșelătorii se schimbă des, pentru a nu fi prinse și a li se pierde repede urma.

Informații false pe site-uri de știri reale

Foarte surprinzător, însă, această înșelătorie cu Isărescu și Denis Rifai nu apare doar pe false pagini de internet clonate după numele unor publicații cunoscute, precum Digi 24, Știrile ProTV sau Hotnews.

În prezent, interviul contrafăcut cu Isărescu există (ca să nu mai vorbim de Facebook sau Tiktok) pe trei site-uri reale, cu știri locale, ca și cum ar fi o informație reală: Ziarulevenimentul.ro, din Iași, Infobrasov.net și jurnalgiurgiuvean.ro.

Știm că postările pe rețelele sociale, precum Facebook, cu tentative de înșelătorii cu fraude, sunt sponsorizate, ceea ce înseamnă că firma americană Meta, care administrează Facebook, încasează bani pentru promovarea fraudelor.

De ce face asta Meta? Probabil pentru a încasa mulți bani, dacă ne uităm la câte postări cu tentative de fraudă apar pe Facebook. Normal că dacă nu a fi acceptate de Meta, fraudele ar fi mult mai puține.

Însă întrebarea e: de ce i se dă voie lui Meta să facă reclamă escrocilor?

Probabil că la fel stau lucrurile și cu știrile din aceste ziare online, care ajung, cum am văzut, la oameni naivi.

Mai mult, postările de pe Facebook sau Tiktok și paginile de internet frauduloase rămân active și accesibile mult timp, fără ca autoritățile să le dea jos.

Articolele cu interviul lui Isărescu au fost publicate în urmă cu aproape 2 luni și sunt tot acolo, binemersi. Și vorbim de site-uri de știri românești, cu domenii .ro, care se pot controla imediat.

Orchestrarea și manipularea (ingineria socială) utilizate pentru realizarea înșelătoriilor și fraudelor online sunt asemănătoare cu informațiile false, populismul și teoriile conspirației care fac valuri, se viralizează, foarte rapid în rețelele sociale și pot cauza fenomene precum anularea alegerilor prezidențiale din 2024.

Este incredibil cât de creduli și naivi pot fi mulți oameni când este vorba de informațiile false sau populiste citite, auzite sau văzute pe net, Facebook sau Tiktok.

Și cât de ușor și eficient se pot publica și răspândi online informațiile false și cele pentru realizarea înșelătoriilor și fraudelor.

Așa se justifică numărul și valoarea incredibilă a fraudelor și înșelătoriilor online: 150.000 de fraude, în valoare de aproape de 80 de milioane de euro au fost doar înregistrate în România, în 2024, ce să mai vorbim de cele neraportate. Vezi detalii, în acest articol:

Câte fraude bancare și cu ce valoare s-au făcut în România în 2024