Spre surprinderea politiei, multi clienti ai bancilor cad in capcana mesajelor tip phishing

Direcţia pentru Combaterea Criminalităţii Informatice (DCCI) a arestat, luna trecută, trei persoane în cazul spamului de la Raiffeisen Bank, a declarat, pentru NewsIn, directorul adjunct al Direcţiei pentru Combaterea Criminalităţii Informatice, Virgil Spiridon.rnrnPotrivit informaţiilor reprezentantului DCCI, iniţiatorii atacului de spam îndreptat către Raiffeisen Bank sunt trei români care au apelat la 15 persoane pentru a deschide tot atâtea conturi bancare separate cu intenţia de a vira banii obţinuţi prin procedeul de phishing. Surse din interiorul băncii au declarat că s-au înregistrat aproape 200 de plângeri ale clienţilor cărora le-au dispărut bani din conturi. rnrnSpiridon a spus că persoanele contactate pentru a-şi crea un cont bancar, nu ştiau pentru ce sunt rugate să înfiinţeze respectivele conturi, şi nici provenienţa banilor. “Atacatorii au trimis nenumărate mesaje spam, iar spre surprinderea noastră au fost destui clienţi care au răspuns solicitărilor. Am vrut să vedem ce urmează, am urmărit banii şi ne-am creat o imagine a ceea ce urmau să facă. Nu putem specifica suma la care se ridică pierderile clenţilor, deoarece investigaţia este încă în desfăşurare. Cele 15 persoane implicate în acestă acţiune probabil că vor primi pedepse în jurul a trei ani cu suspendare, iar celelalte trei urmează a fi judecate corespunzător “, a precizat Virgil Spiridon. rnrnAcesta a adăugat că există anumite infracţiuni care nu sunt sancţionabile corespunzător, de exemplu phishingul, care este considerat tentativă de fraudă, nu fraudă propriu zisă. “Furtul de date, iarăşi este o infracţiune care poate fi interpretată”, a spus directorul adjunct. rnrnÎn România, 80% dintre ţintele atacurilor de spam şi phishing se îndreaptă către cetăţeni cu un nivel de educaţie mai înaltă şi cu o concepţie mai dezvoltată a comerţului electronic, relevă datele DCCI. Ponderea de tranzacţii frauduloase este alcătuită din licitaţii de produse fictive şi achiziţionări prin cărţi de credit compromise. rnrnReprezentantul DCCI a adăugat că în România nu există cazuri de bancomate compromise. “Sunt semnale din străinătate legate de astfel de fapte comise de români, dar nu este cazul Românei”, a adăugat Virgil Spiridon. rnrnConform acestuia, cele mai multe atacuri de spam sunt iniţiate din judeţele Craiova, Constanţa, Iaşi, Timişoara şi Bucureşti. rn