Potrivit datelor comunicate de Eurostat, România s-a plasat în al doilea trimestru din 2019 pe ultimul loc în UE, alături de Lituania, la ponderea celor angajați temporar, cu un procentaj de doar 1,5% din totalul angajaților, de nouă ori mai mic față de media europeană.
Peste procentajul nostru dar tot la niveluri relativ reduse s-au situat Letonia (3,1%), Estonia (3,4%), Bulgaria (4,1%) și Marea Britanie (5,1%).
La polul opus, mai mult de unul din patru angajați în Spania (26,4%) și mai mult de unul din cinci în Polonia (22,2%), Portugalia (21%) și Olanda (20,5%) au avut un contract temporar de muncă. De reținut, Polonia apare ca o excepție între țările din fostul bloc estic iar Marea Britanie printre marile economii occidentale.
Pe parcursul ultimilor 17 ani, rata angajărilor temporare a fluctuat la nivelul UE de la 12,6% în primul trimestru din 2003 până la 13,6% în al doilea trimestru din 2019, cu un maxim de 14,7% atins în ultimul sfert al lui 2006, întâmplător sau nu exact înainte de aderarea României și Bulgariei.
Un numar de 26 de milioane de angajați cu vârsta cuprinsă între 15 și 64 de ani au avut în T2 2019 un contract temporar de muncă, proporția fiind mai mare în rândul femeilor ( 14,2%) decât în rândul bărbaților (13,2%).
După cum era de așteptat, dacă se face trimitere la grupele de vârstă, tinerii au deținut cea mai mare parte a contractelor de muncă temporare.
Pe ansamblul UE, cam trei din șapte angajați cu vârsta cuprinsă între 15 și 24 de ani au avut angajamente pe durată limitată (42,8%), mult peste cota din total a celor de 25 -54 ani (11,6%) și cea a persoanelor mai în etate (55-64 de ani), care au cumulat doar 6,5%.
Dincolo de vârstă, avem aici imaginea unei flexibilități mai ridicate a forței de muncă în țările cu pondere ridicată a muncii temporare dar și a unei anumite rigidități în caz contrar.
În context, pe măsură ce economia se va dezvolta și vom converge spre uzanțele occidentale, ar fi de așteptat să consemnăm o creștere a angajărilor temporare la noi, stimulată și de o taxare mai favorabilă. Îndeosebi în cazul tinerilor, care se află la început de activitate și au venituri mai scăzute.
Nu există comentarii pentru această știre.
Cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul (fără autovehicule și motociclete) a crescut în aprilie 2025 cu 1,7% față de luna anterioară pe seria brută însă numai +0,4% după ajustarea... detalii
Indicele preţurilor producţiei industriale (IPPI) a consemnat o scădere de -1,43% în aprilie 2025 față de luna anterioară, potrivit datelor comunicate de INS. După ce a ieșit în februarie din... detalii
Comisia Națională de Strategie și Prognoză a ajustat în prognoza de primăvară 2025 (cea de iarnă a fost „uitată”) proiecțiile pentru PIB și salariul real în raport cu datele anterioare.... detalii
Datoria publică a României s-a situat la 56,3% din PIB la finele lunii februarie 2025, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor. Suma calculată conform metodologiei europene a fost de circa... detalii