România a înregistrat în T1 2026 cea mai mare scădere a numărului de angajați dintre statele membre UE, potrivit datelor publicate de Eurostat.
Cu o valoare de -1%, ne-am poziționat mai slab decât Irlanda (-0,8%), Portugalia (-0,4%), Finlanda (-0,2%) și tripleta Germania, Austria, Slovacia (-0,1% fiecare), acestea fiind celelalte șase state în care s-a diminuat forța de muncă în activitate.
Pentru referință, menționăm că media UE a fost egală cu zero, în timp ce Zona Euro a consemnat o creștere marginală (+0,1%). Cele mai mari avansuri procentuale ale numărului de angajați le-au înregistrat Lituania (+1,8%), Malta (+1%) și Estonia (+0,9%), urmate, la mare distanță, de Cehia și Italia (+0,4%).

Cu excepția Lituaniei, țara noastră este și singura care a înregistrat doar evoluții negative ale numărului de angajați, în termeni de trimestru față de același trimestru din anul anterior. Cea mai mare scădere s-a produs în T2 2025, pentru ca apoi ritmul de scădere să se mai atenueze, deși a rămas în T1 2026 de patru ori mai mare decât în Lituania.
De reținut înghețarea salariilor din sectorul bugetar, la care s-a adăugat și o diminuare a beneficiilor sub formă de sporuri, și restrângerea numărului de angajați. Aceste măsuri, luate pentru a reduce cheltuielile publice, au antrenat o diminuare a avansurilor salariale în termeni nominali și în sectorul privat (generalizat sub nivelul inflației).
Numai că, cea mai mare componentă a veniturilor la bugetul de stat (mai mult de o treime din total) o constituie contribuțiile de asigurări sociale. Or, acestea sunt proporționale cu masa salarială, diminuată simultan ca nivel de plată și ca număr de persoane angajate.

De aici rezultă un efect dublu, nu doar de diminuare a cheltuielilor dar și de scădere a încasărilor de CAS, adică frânează ajustarea deficitului la bugetul de stat. Plus că administrația publică contribuie undeva în jur de 15% la formarea PIB, adică astfel s-a redus și creșterea economică consemnată oficial.
Din același comunicat al Eurostat, se poate observa poziționarea României în ultima treime a țărilor membre UE ca evoluție a PIB, cu 0%, alături de Croația, Luxemburg și Portugalia.
Cu observația importantă că acestea din urmă veneau după valori pozitive sau zero în T4 2025 (1,2%, 0% și 0,9%), în timp ce România a evitat recesiunea tehnică doar pentru că nivelul de -1,9% din ultimul trimestru al anului trecut a fost „gardat” de două zerouri trimestriale.
Nu există comentarii pentru această știre.
România a înregistrat în T1 2026 cea mai mare scădere a numărului de angajați dintre statele membre UE, potrivit datelor publicate de Eurostat. Cu o valoare de -1%, ne-am poziționat... detalii
În primele patru luni din 2026, volumul cifrei de afaceri din serviciile de piaţă prestate populaţiei a scăzut faţă de aceeași perioadă din 2025, atât ca serie brută cu -9,8%,... detalii
Bugetul general consolidat a consemnat un deficit de circa 36 miliarde lei după primele cinci luni ale anului curent (-1,75% din PIB-ul estimat la 2.056 miliarde lei), potrivit datelor operative... detalii
Românii s-au situat pe locul 4 în UE la numărul de ore lucrate săptămânal, potrivit datelor certificate și publicate de Eurostat pentru anul 2024. Cu o durată de 38,8 ore,... detalii
Deficitul comercial lunar a trecut iar pragul de 3 miliarde euro în aprilie 2026
Comerțul cu amănuntul, -5,5% pe primele patru luni din 2026
PIB-ul României va crește cu 0,2% în 2026, prognozează economistul Banca Transilvania
Deficitul bugetar, doar -1,17% după prima treime a anului
Deficitul contului curent, cu 13% mai mic după primul trimestru al anului
Inflația anuală a urcat la 10,71% în aprilie 2026. Surprize pe categorii de produse
Prețurile industriale, în creștere semnificativă după scumpirea energiei
Modelul de creștere economică bazat pe consum și-a atins limitele și nu mai este sustenabil
Producția de cereale din 2025, în creștere cu peste 37%
Deficitul bugetar, redus la mai puțin de jumătate în T1 2026