România, cea mai mare scădere a numărului de angajați din UE

Autor:

Dan Palangean
Publicat la: 2026-07-06 08:42 Ultima actualizare: 2026-07-06 08:42

România a înregistrat în T1 2026 cea mai mare scădere a numărului de angajați dintre statele membre UE, potrivit datelor publicate de Eurostat.

Cu o valoare de -1%, ne-am poziționat mai slab decât Irlanda (-0,8%), Portugalia (-0,4%), Finlanda (-0,2%) și tripleta Germania, Austria, Slovacia (-0,1% fiecare), acestea fiind celelalte șase state în care s-a diminuat forța de muncă în activitate.

Pentru referință, menționăm că media UE a fost egală cu zero, în timp ce Zona Euro a consemnat o creștere marginală (+0,1%). Cele mai mari avansuri procentuale ale numărului de angajați le-au înregistrat Lituania (+1,8%), Malta (+1%) și Estonia (+0,9%), urmate, la mare distanță, de Cehia și Italia (+0,4%).

Cu excepția Lituaniei, țara noastră este și singura care a înregistrat doar evoluții negative ale numărului de angajați, în termeni de trimestru față de același trimestru din anul anterior. Cea mai mare scădere s-a produs în T2 2025, pentru ca apoi ritmul de scădere să se mai atenueze, deși a rămas în T1 2026 de patru ori mai mare decât în Lituania.

De reținut înghețarea salariilor din sectorul bugetar, la care s-a adăugat și o diminuare a beneficiilor sub formă de sporuri, și restrângerea numărului de angajați. Aceste măsuri, luate pentru a reduce cheltuielile publice, au antrenat o diminuare a avansurilor salariale în termeni nominali și în sectorul privat (generalizat sub nivelul inflației).

Numai că, cea mai mare componentă a veniturilor la bugetul de stat (mai mult de o treime din total) o constituie contribuțiile de asigurări sociale. Or, acestea sunt proporționale cu masa salarială, diminuată simultan ca nivel de plată și ca număr de persoane angajate. 

Evoluția PIB în T1 2026 față de trimestrul precedent

De aici rezultă un efect dublu, nu doar de diminuare a cheltuielilor dar și de scădere a încasărilor de CAS, adică frânează ajustarea deficitului la bugetul de stat. Plus că administrația publică contribuie undeva în jur de 15% la formarea PIB, adică astfel s-a redus și creșterea economică consemnată oficial. 

Din același comunicat al Eurostat, se poate observa poziționarea României în ultima treime a țărilor membre UE ca evoluție a PIB, cu 0%, alături de Croația, Luxemburg și Portugalia.

Cu observația importantă că acestea din urmă veneau după valori pozitive sau zero în T4 2025 (1,2%, 0% și 0,9%), în timp ce România a evitat recesiunea tehnică doar pentru că nivelul de -1,9% din ultimul trimestru al anului trecut a fost „gardat” de două zerouri trimestriale.

Comentarii

Nu există comentarii pentru această știre.

Adauga un comentariu

(nu se afiseaza pe site)
Turing Number

Alte stiri din categoria: Analize economice

România, cea mai mare scădere a numărului de angajați din UE

România a înregistrat în T1 2026 cea mai mare scădere a numărului de angajați dintre statele membre UE, potrivit datelor publicate de Eurostat. Cu o valoare de -1%, ne-am poziționat... detalii

Serviciile de piață pentru populație, scădere de aproape 10% după primele patru luni din 2026

În primele patru luni din 2026, volumul cifrei de afaceri din serviciile de piaţă prestate populaţiei a scăzut faţă de aceeași perioadă din 2025, atât ca serie brută cu -9,8%,... detalii

Deficitul bugetar, -1,75% după primele cinci luni ale anului

Bugetul general consolidat a consemnat un deficit de circa 36 miliarde lei după primele cinci luni ale anului curent (-1,75% din PIB-ul estimat la 2.056 miliarde lei), potrivit datelor operative... detalii

Românii, pe locul 4 în UE la numărul de ore lucrate săptămânal

Românii s-au situat pe locul 4 în UE la numărul de ore lucrate săptămânal, potrivit datelor certificate și publicate de Eurostat pentru anul 2024. Cu o durată de 38,8 ore,... detalii