România a încheiat anul 2025 pe primul loc în UE la inflație

România s-a situat la finalul lui 2025 pe prima poziție din UE în ce privește inflația anuală, conform datelor publicate de Eurostat.

Avansul prețurilor de 8,6% după metodologia europeană ce asigură comparabilitatea cu alte țări (semnificativ sub valoarea de 9,69% stabilită pe sistem național) ne-a poziționat cu mult peste Slovacia (4,1%), Estonia (4%), Croația și Austria (ambele cu 3,8%). 

Pentru referință, menționăm că, pe ansamblul Uniunii, inflația anuală a scăzut la nivelul de 2,3%, de la 2,4% în luna anterioară. Zona Euro a ajuns chiar la 1,9%, după ce valoarea lunară a fost de doar +0,1%, la jumătate față de cea de +0,2% înregistrată pe ansamblul UE. Cele mai mici valori le-au avut Cipru (0,1%, cu o stabilitate remarcabilă a ratei anuale în ultimele luni), Franța (0,7%), Italia (1,2%), Finlanda (1,7%) și Cehia (1,8%).

În Zona Euro, cea mai mare contribuție la inflația anuală a venit pe segmentul de servicii (+1,54 puncte procentuale), urmat la mare distanță de mâncare, alcool și tutun (+0,49 pp) și bunuri industriale (doar +0,09 pp, ceea ce ar trebui să dea de gândit), în timp ce influența energiei a acționat în sensul reducerii indicelui general (-0,18 pp). 

În 18 state, indicele anual al prețurilor a scăzut în decembrie 2025 iar în șase state a crescut. România (+0,5 pp) s-a numărat, însă pe cu totul alt palier, alături de Cehia (+1,8%) și Cipru (+0,1%) printre țările în care inflația a rămas stabilă. 

Creșterile au fost puține și relativ mici. Portugalia a revenit de la 2,1% la 2,4%, în Slovacia, Slovenia și Finlanda prețurile au crescut cu 0,2 puncte procentuale iar Italia și Grecia au consemnat avansuri marginale (+0,1 pp). 

Podiumul scăderilor lunare a fost format de Estonia (de la 4,7% în noiembrie la 4,0% în decembrie), Germania (de la 2,6% la 2%) și Croația (de la 4,3% la 3,8%). A urmat un grup de cinci state cu diminuare de 0,4 pp, format din Irlanda, Belgia, Ungaria, Lituania și Letonia.

În contextul scăderii inflației la nivel european înapoi spre pragul dezirabil de 2%, se pot observa variații semnificative față de aceeași lună a anului anterior. În acest sens, se evidențiază Danemarca, Estonia, Cipru și Malta (cu ajustări de câte -0,4 pp), precum și Cehia, Slovacia și Croația (-0,3 pp). Irlanda (+0,6 pp) și Austria (+0,5 pp) au evoluat în sens invers.

De reținut evoluția din Polonia (economia cea mai apropiată ca structură de a noastră), care a ajuns de la 3,9% în urmă cu un an, la 2,5% în decembrie (exact referința noastră centrală pentru coridorul-țintă vizat în prezent), iar asta după ce păstrat situarea sub pragul de 3% pe parcursul semestrului al doilea al anului trecut. 

Prin contrast, după ce a trecut examenul admiterii în Zona Euro, Bulgaria a urcat în același interval de timp de la 2,1% până la 3,5%, iar asta după trei scăderi lunare consecutive de la nivelul de 4,1%, atins la finele T3 2025.

De subliniat și evoluțiile celor mai mari trei economii ale Zonei Euro. Germania s-a dus de la 2,8% în urmă cu un an spre ținta de 2% (însă „pe ultima sută de metri”, era la 2,6% în noiembrie). Franța a tot scăzut de 1,8% spre 0,7%, după o timidă revenire la 1,1% în septembrie, în timp ce Italia (1,4% la sfârșitul lui 2024) a urcat la 1,8% în T3 dar a ajuns la doar 1,2% la finalul anului trecut.