Raportul BNR asupra stabilității financiare: consolidarea fiscală trebuie să rămână o prioritate națională

Riscurile la adresa stabilității financiare au rămas ridicate de la data ultimului Raport, reflectând vulnerabilitățile acumulate atât la nivel intern, cât și internațional, se arată în Raportul asupra stabilității financiare, ediția decembrie 2025, publicat de BNR:

Incertitudinile geopolitice, impredictibilitatea evoluțiilor privind politicile comerciale și evaluările ridicate în unele segmente ale piețelor de capital continuă să creeze un mediu volatil, ce poate transmite efecte perturbatoare în economie și pe piețele financiare.

Reziliența sectorului bancar românesc se menține solidă, fiind susținută de o capitalizare adecvată și de o gestionare prudentă a riscurilor.

Pe plan extern, riscurile la adresa stabilității financiare se mențin la niveluri ridicate.

Deși progresele înregistrate în ceea ce privește relațiile comerciale, inclusiv a celor între SUA și UE, respectiv, China, precum și eforturile de detensionare a situației din Orientul Mijlociu, reprezintă evoluții pozitive, nivelul incertitudinii privind orientarea politicilor economice se menține ridicat pe plan internațional, iar contextul geopolitic rămâne tensionat.

Activitatea economică globală s-a dovedit rezilientă, în condițiile în care efectele extinderii protecționismului comercial au fost relativ limitate până în prezent, inclusiv ca urmare a unor reacții anticipative de intensificare a importurilor înaintea intrării în vigoare a noilor măsuri tarifare (engl. front-loading), dar perspectivele de creștere rămân modeste pe termen mediu și lung, iar balanța riscurilor este înclinată în sens descendent.

Menținerea deficitelor fiscale ridicate pe plan internațional, împreună cu nivelul înalt de datorie publică și creșterea costurilor de finanțare, continuă să amplifice tensiunile legate de percepția riscului suveran, inclusiv în cazul unor economii europene.

Cu toate acestea, sentimentul investitorilor pe piețele financiare internaționale s-a menținut favorabil, susținând continuarea tendinței ascendente a prețurilor activelor cu profil mai ridicat de risc, de la valori deja înalte, precum și menținerea unui nivel relativ redus al volatilității, atât din perspectivă istorică, cât și având în vedere contextul macroeconomic și geopolitic actual.

Pe plan național, evoluțiile recente relevă păstrarea unui ritm relativ modest al activității economice (0,3 la sută în trimestrul II 2025, în termeni anuali), într-un context caracterizat de incertitudini persistente atât internaționale, cât și interne, inclusiv pe fondul procesului de durată de consolidare bugetară și al menținerii deficitelor gemene (fiscal și de cont curent) la niveluri încă ridicate.

În T3/2025, potrivit estimărilor (1), economia autohtonă a avansat cu 1,6 la sută, o dinamică marginal inferioară celei înregistrate în aceeași perioadă a anului 2024 (1,7 la sută în T3/2024 în termeni anuali).

Prognozele privind creșterea economică în anul curent au fost revizuite în scădere și variază între 0,7 la sută (estimare Comisia Europeană, noiembrie2025) și 1 la sută (estimare FMI, octombrie 2025).

Continuarea reformelor și a procesului de consolidare fiscal-bugetară ar fi de natură să repoziționeze deficitul bugetar pe o traiectorie compatibilă cu țintele convenite pentru anii următori și să stabilizeze dinamica datoriei publice.

Persistența deficitelor gemene ridicate continuă să reprezinte unul dintre principalele riscuri sistemice la nivel național.

În continuarea pachetului legiferat în decembrie 2024, implementarea măsurilor fiscal-bugetare adoptate în iulie 2025 (2), alături de inițiativele aflate în procedură de aprobare pentru consolidarea începută în 2025, sunt de natură să atenueze presiunile asupra deficitelor gemene, dar simultan, temperează cererea agregată pe plan intern, într-un context în care creșterea economică se menține la un nivel redus din perspectivă istorică.

În primele nouă luni ale anului 2025, execuția bugetară pe metodologie cash a înregistrat un deficit de 102,5 miliarde lei, echivalent cu aproximativ 5,4 la sută din PIB, comparabil cu cel din perioada similară a anului anterior.

Se estimează că pachetul de măsuri fiscal-bugetare implementat în luna iulie va avea un impact relativ modest asupra deficitului din anul 2025, însă efecte mai accentuate vor fi resimțite începând din anul 2026.

În acest context, rectificarea bugetară aprobată în luna septembrie prevede pentru anul curent o țintă de deficit bugetar de 8,4 la sută din PIB.

Pe termen mediu, se anticipează o ajustare graduală a deficitului, în conformitate cu angajamentele asumate în cadrul procedurii de deficit excesiv și cu planul bugetar-structural național pe termen mediu convenit cu Comisia Europeană.

Cu toate acestea, evoluția viitoare a deficitului rămâne marcată de incertitudini semnificative, generate atât de factori interni – inclusiv riscuri de implementare și deviațiile istorice de la țintele bugetare – cât și de factori externi, legați de contextul macroeconomic și geopolitic internațional, cu posibile implicații asupra veniturilor și cheltuielilor publice, inclusiv a celor destinate apărării.

Consolidarea fiscală trebuie să rămână o prioritate națională

Consolidarea fiscală rămâne esențială și pentru asigurarea unei traiectorii sustenabile a datoriei publice, care și-a menținut tendința pronunțat ascendentă inițiată în perioada pandemică, atingând nivelul de 57,2 la sută din PIB la jumătatea anului 2025 (în creștere cu 6,1 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului precedent, potrivit metodologiei ESA).

În plus, în vederea prevenirii erodării încrederii investitorilor și a agențiilor de rating – cu potențiale efecte de creștere a primei de risc suveran, a volatilității fluxurilor de capital și a presiunilor asupra cursului de schimb, cu impact direct asupra stabilității financiare în ansamblu, consolidarea fiscală trebuie să rămână o prioritate națională.

Ajustarea fiscal-bugetară poate contribui și la reducerea presiunilor asupra dezechilibrului extern persistent, în condițiile în care politica fiscală expansionistă din anii precedenți a fost un factor major în adâncirea deficitului de cont curent, prin impulsionarea veniturilor populației și a cererii interne peste capacitatea de răspuns a ofertei interne.

În aceste condiții, o absorbție ridicată a fondurilor europene poate avea un rol important în acoperirea necesarului de finanțare, dincolo de contribuția lor mai amplă la dinamica economică.

România a beneficiat inițial de o alocare financiară în valoare de 28,5 miliarde euro (împrumuturi și granturi) prin intermediul Mecanismului de Redresare și Reziliență, precum și de 31 miliarde euro prin fondurile aferente politicii de coeziune.

În ansamblu, fondurile alocate prin cele două mecanisme însumează peste 15 la sută din produsul intern brut al României.

Însă, întârzierile în implementarea țintelor și jaloanelor asociate Planului Național de Redresare și Reziliență (PNNR) au avut un impact negativ asupra ritmului de absorbție a sumelor alocate, doar 10,7 miliarde euro fiind încasate (noiembrie 2025), reprezentând mai puțin de 40 la sută din suma alocată inițial.

Ca urmare a nerespectării obiectivelor asumate și a imposibilității finalizării unor ținte și jaloane până la încheierea programului, Comisia Europeană a aprobat în octombrie revizuirea alocărilor PNRR pentru România, prin eliminarea proiectelor cu „risc major de neimplementare”, mutarea unor investiții din componenta de împrumut în cea de grant și alte ajustări legate de costuri.

Planul actualizat a redus suma alocată la 21,41 miliarde euro, dintre care granturile totalizează în continuare aproximativ 13,57 miliarde de euro, în timp ce împrumuturile au fost diminuate la 7,84 miliarde euro.

Nivelul redus de încasare a sumelor alocate se traduce într-o pierdere importantă de oportunități de finanțare, cu atât mai mult cu cât programul se încheie în august 2026, iar fondurile neutilizate vor lăsa un gol dificil de acoperit prin alte instrumente.

În plus, domeniile vizate de aceste investiții, precum infrastructura de transport, sectorul energetic și transformarea digitală, sunt de o importanță strategică pentru dezvoltarea economică a țării pe termen lung.

Capacitatea populației și a companiilor de a rambursa datoriile depinde în mare măsură de soliditatea lor financiară.

În prezent, se conturează tendințe contrastante între cele două segmente ale economiei reale.

Sectorul populației se poziționează în zona de risc redus din perspectiva vulnerabilităților, susținut de un nivel sustenabil al îndatorării, inclusiv pe fondul măsurilor macroprudențiale privind debitorii implementate de Banca Națională a României.

Totodată, acumularea de avuție netă sporește reziliența sectorului populației, oferind o rezervă importantă în cazul apariției unor șocuri negative asupra veniturilor sau condițiilor economice generale.

Avuția netă a continuat să se majoreze (+7,9 la sută în iunie 2025 în termeni anuali), dublându-și valoarea comparativ cu perioada pre-pandemică.

În perspectivă, vulnerabilitățile ar putea fi amplificate de încetinirea ritmului de creștere a veniturilor disponibile reale pe fondul unei inflații ridicate și ca efect al măsurilor de consolidare fiscală, precum și de evoluția activității economice.

În anul 2024, companiile nefinanciare din România au întâmpinat multiple provocări. Principalul element de gestionat a fost creșterea costurilor (+5,4 la sută în termeni anuali), în special a celor cu personalul (+12,9 la sută), în condițiile în care cifra de afaceri a avansat cu 4,4 la sută.

Companiile au considerat problemele fiscale sau cele legate de reglementări aplicabile firmelor ca fiind a doua cea mai presantă categorie de provocări (sondaj BNR).

Accesul la finanțare rămâne o problemă cu rol minor, conform respondenților.

De asemenea, suplimentar față de situația economică la nivel național, firmele din România au raportat și situația economică specifică sectorului ca având implicații negative asupra activității lor.

În acest context, indicatorul de sănătate financiară al companiilor nefinanciare la nivel agregat s-a deteriorat ușor în anul 2024, menținându-se, însă, în afara zonei de risc.

În structură, indicatorul de sănătate financiară a scăzut pentru ambele segmente, IMM și corporații, însă rămâne confortabil deasupra zonei de risc și în cazul acestora.

La nivel sectorial, se remarcă o serie de domenii de activitate care se mențin (agricultura, imobiliare) sau au intrat (utilități) în zona de risc.

Sănătatea financiară a companiilor care au accesat credite se menține superioară firmelor fără împrumuturi bancare și peste zona de risc, deși este în ușoară deteriorare, similar evoluției la nivel agregat.

Profitabilitatea sectorului companiilor nefinanciare a rămas semnificativ în teritoriul pozitiv în anul 2024, însă în scădere, rezultatul net agregat fiind cu 4,5 la sută mai mic față de anul 2023, ajungând la valoarea de 163 miliarde lei.

Profiturile consistente din ultimii 5 ani (783 miliarde lei, în perioada 2020-2024) reclamă și nevoia de utilizare a acestora pentru consolidarea bilanțurilor companiilor nefinanciare, prin reinvestirea profitului, cu scopul de a întări capacitatea acestora de gestionare a unor situații mai puțin favorabile.

Consolidarea rezilienței este cu atât mai importantă în cazul firmelor caracterizate de vulnerabilități structurale (detalii în Secțiunea 2.1.1).

Persistența pierderilor rămâne o vulnerabilitate a sectorului companiilor nefinanciare și una dintre cauzele majore care conduc la subcapitalizarea acestora.

Dintre cele 305 mii de firme cu pierderi în anul 2024, aproximativ 26 la sută dintre acestea (80 mii de firme) au înregistrat un rezultat financiar negativ în fiecare dintre ultimii trei ani.

În plus, 4 la sută dintre firmele cu pierderi din anul 2024 (13 mii) au consemnat pierderi în fiecare dintre ultimii opt ani.

Disciplina la plată scăzută din economie este vizată de o serie de măsuri cu privire la activitatea firmelor din România, concretizate într-un proiect de lege (3) pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlamentul României, în septembrie 2025.

Printre cele mai importante măsuri propuse se numără:

(i) cerințe de capital diferențiate în funcție de cifra de afaceri a firmei (500 lei pentru firmele cu cifră de afaceri sub 400 mii lei, respectiv 5000 lei peste acest prag),

(ii) obligativitatea deținerii unui cont de plăți în România,

(iii) prevederi privind firmele inactive și dizolvarea acestora,

(iv) limitarea deductibilității cheltuielilor cu afiliați și

(v) posibilitatea cesionării părților sociale ale unei societăți cu răspundere limitată, doar în condițiile acoperirii obligațiilor fiscale restante.

Structura surselor de finanțare a firmelor din România nu s-a modificat substanțial față de anul 2023, rămânând o sursă de vulnerabilitate pentru o proporție ridicată din firme.

Datoriile comerciale joacă în continuare un rol central în finanțarea companiilor, reprezentând cea mai importantă componentă la nivelul pasivului (465,8 miliarde lei, 17,4 la sută), după capitalurile proprii.

Chiar dacă acest tip de finanțare poate sprijini companiile în administrarea fluxului de numerar și a lichidității pe termen scurt, creditul comercial implică, în general, costuri mai ridicate și un nivel de risc mai mare comparativ cu finanțarea bancară (4).

În plus, datoriile totale față de acționari și entitățile afiliate au ajuns la 324,4 miliarde lei (9 la sută din total pasiv).

Volumul creditului provenit de la acționari și asociați se menține, de peste un deceniu, mai mare decât volumul creditului acordat de bănci firmelor din România.

Aceste elemente reprezintă unele din cauzele celui mai redus nivel de intermediere financiară pe care-l înregistrează România în comparație cu restul țărilor UE.

Creditele primite de la instituțiile financiare autohtone (bănci și IFN) continuă să reprezinte o pondere modestă în totalul surselor de finanțare, respectiv 8,8 la sută, la fel ca în anul 2023.

Tendința divergentă a evoluției capacității de onorare a serviciului datoriei, observată anterior pentru companiile nefinanciare și populație, s-a menținut de la data ultimului Raport.

Pe de-o parte, calitatea portofoliului de credite bancare acordate populației a continuat să se îmbunătățească, rata creditelor neperformante (NPL) coborând la 2,85 la sută în septembrie 2025 (-0,4 puncte procentuale în termeni anuali).

În contrast, disciplina la plată a companiilor nefinanciare s-a deteriorat, rata NPL ajungând la 5,1 la sută în septembrie 2025, de la 3,8 la sută cu un an în urmă.

Anumite segmente de creditare continuă să prezinte un nivel mai ridicat de risc.

Unul dintre acestea vizează creditele cu garanții de stat acordate de bănci companiilor nefinanciare.

Programele naționale de garantare a creditelor, lansate din 2020, au generat un portofoliu amplu de împrumuturi accesate de firme diverse ca mărime, vechime, localizare și domeniu de activitate.

Întrucât calitatea beneficiarilor nu a fost un criteriu central, maturizarea acestor portofolii a adus riscuri legate de deteriorarea creditelor.

În 2024, disciplina financiară a companiilor nefinanciare s-a slăbit pe fondul incertitudinilor economice, afectând și calitatea creditelor bancare, rata NPL crescând la 9 la sută în septembrie 2025 în cazul creditelor acordate firmelor, cu garanții de stat (+5,1 puncte procentuale, în termeni anuali).

Analiza grupului de lucru CNSM privind programele guvernamentale de garantare a creditelor (5) evidențiază necesitatea orientării programelor de garantare către investiții și sectoare strategice, pentru a asigura deopotrivă un impact economic superior și o utilizare optimă a resurselor publice (detalii în Caseta 3).

Printre categoriile de credite mai riscante se numără și creditele acordate IMM (rata NPL 6,1 la sută față de 3,2 la sută în cazul corporațiilor, septembrie 2025), expunerile față de piața imobiliară comercială (rata NPL 5,7 la sută, septembrie 2025), precum și creditele de consum destinate populației (rata NPL 4,7 la sută față de 1,5 la sută în cazul creditului ipotecar, septembrie 2025).

Evoluțiile din sfera geopolitică și comercială mențin un grad ridicat de incertitudine asupra capacității de rambursare a populației și a companiilor, prin amplificarea riscurilor la adresa echilibrelor macroeconomice și a solidității financiare a sectorului real.

Pe baza datelor din scenariul macroeconomic de bază, perspectivele sunt mixte.

Pe de-o parte, probabilitatea medie de nerambursare a creditelor sectorului companiilor nefinanciare este estimată a crește de la 3,2 la sută în septembrie 2025 la 4 la sută în septembrie 2026, iar pe palierul populației, este anticipată o ușoară deteriorare în cazul creditelor de consum (de la 2,9 la sută în septembrie 2025 la 3,2 la sută în septembrie 2026).

Pe de altă parte, în cazul creditelor destinate achiziției de locuințe și terenuri acordate populației, probabilitatea de nerambursare este prognozată a se menține constantă, la 0,2 la sută, pe același orizont de timp.

Anul 2024 a fost caracterizat de intensificarea amenințărilor cibernetice asupra spațiului civil al României, evidențiind un context digital marcat de volatilitate și incertitudine.

Sectorul bancar din România a fost vizat de multiple atacuri cibernetice de tip DDoS (engl. Distributed Denial-of-Service), având ca scop perturbarea serviciilor online, însă băncile au reușit să limiteze impactul și să își consolideze securitatea cibernetică.

În același an, siguranța cibernetică națională a fost supusă unor presiuni semnificative: fraudele informatice au crescut cu aproximativ 40 la sută față de anul precedent, iar fenomenul malware s-a intensificat cu aproape 287 la sută.

Totodată, au fost raportate peste 27 milioane de evenimente de securitate cibernetică, evidențiind amploarea și diversitatea amenințărilor (6).

Directoratul Național pentru Securitate Cibernetică (DNSC) evaluează ca ridicat nivelul amenințării cibernetice în România.

Sectorul financiar se situează printre domeniile cu cele mai mari oportunități și riscuri generate de avansul inteligenței artificiale (IA), datorită ponderii semnificative a sarcinilor cognitive complexe și a caracterului său intens dependent de date.

Inteligența artificială transformă profund sectorul financiar, oferind oportunități semnificative de eficientizare și reducere a costurilor în multiple arii (7).

În ceea ce privește sistemele de plăți, IA permite procesarea rapidă a volumelor mari de date privind tranzacțiile, detectarea fraudelor și conformitatea cu reglementările privind combaterea spălării banilor (engl. Anti- Money Laundering, AML).

În plus, pe segmentul creditării, instrumentele bazate pe IA pot evalua capacitatea de onorare a serviciului datoriei, iar în asigurări IA poate sprijini evaluarea riscurilor, stabilirea primelor și procesarea cererilor, inclusiv prin analiza automată a imaginilor și documentelor.

În ansamblu, IA permite instituțiilor financiare să identifice tipare complexe în date aparent neorganizate, sporind eficiența și reducând riscurile operaționale.

Însă, adoptarea pe scară largă a inteligenței artificiale în sectorul financiar crește semnificativ riscurile cibernetice și cele la adresa stabilității financiare.

Sistemele bazate pe IA pot fi vulnerabile la manipulări, compromiterea datelor sau utilizări abuzive, ceea ce poate afecta integritatea și funcționarea infrastructurii financiare.

(1) Comunicat de presă INS nr. 290/14 noiembrie 2025

(2) Principalele măsuri ale pachetului fiscal-bugetar adoptat în iulie 2025 vizează atât creșterea veniturilor bugetare, prin majorarea cotei standard de TVA, majorarea accizelor la carburanți, alcool și tutun, extinderea bazei de impozitare prin introducerea unei contribuții de asigurări de sănătate de 10 la sută aplicată pensiilor care depășesc 3.000 lei/lună, precum și prin majorarea impozitului pe dividende și a taxei asupra veniturilor bancare, cât și temperarea cheltuielilor publice, inclusiv prin înghețarea pe mai departe a salariilor și pensiilor din sectorul public pentru anul 2026. Pentru mai multe detalii, a se vedea Legea privind unele măsuri fiscal-bugetare nr. 141/2025.

(3) Legea privind stabilirea unor măsuri de redresare şi eficientizare a resurselor publice şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative (PL-x nr. 246/2025). Legea a fost transmisă pentru promulgare dar, în urma unei sesizări de neconstituționalitate, Curtea Constituțională a României a constatat că prevederi din lege sunt neconstituționale (D.C.C. nr.481/2025), iar legea a revenit în Parlament.

(4) Mai multe detalii în Tema specială a Raportului asupra stabilității financiare din iunie 2024.

(5) Analiza grupului de lucru CNSM privind programele guvernamentale de garantare a creditelor

(6) Directoratul Național de Securitate Cibernetică, Raport anual de activitate 2024

(7) BIS Annual Economic Report 2024