Prognoza de inflație a BNR: 3,7% la finalul lui 2026 și 2,9% în 2027

Rata anuală a inflației IPC este estimată la 3,7 la sută la sfârșitul anului 2026, revenind în intervalul țintei în primul trimestru din 2027 și coborând la circa 2,9 la sută în trimestrul III 2027, conform Raportului asupra inflației, noiembrie 2025, publicat de Banca Națională a României (BNR):

Contextul economic internațional continuă să fie marcat de un nivel ridicat de incertitudine, iar redresarea globală se desfășoară într-un ritm lent și inegal.

Estimări recente indică pentru anul 2026 o creștere a economiei mondiale ușor peste 3 la sută, susținută în principal de economiile emergente, care își vor menține un ritm de expansiune mai ridicat, în timp ce numeroase economii avansate vor continua să înregistreze evoluții modeste sau chiar ușoare contracții.

În ansamblu, economiile din Europa Centrală și de Est își păstrează o traiectorie de creștere pozitivă, însă în unele state – unde sunt necesare ajustări structurale și fiscale mai ample – redresarea este temporar afectată de măsurile de corecție, care amplifică presiunile inflaționiste și frânează ritmul activității economice.

În Statele Unite, Rezerva Federală a operat două reduceri succesive ale ratei dobânzii de politică monetară, în contextul înrăutățirii semnalelor de pe piața muncii.

În zona euro, activitatea economică a rămas modestă, iar sondajele de încredere și indicatorii de sentiment confirmă stagnarea industriei prelucrătoare și cererea extracomunitară slabă, inclusiv dinspre economiile emergente.

Deși Banca Centrală Europeană semnalează o atenuare treptată a presiunilor inflaționiste, în contextul ciclului de reducere graduală a ratelor dobânzilor, inflația de bază – în special cea aferentă serviciilor – se menține la niveluri ridicate, indicând o convergență lentă către țintă.

La nivel global, dezinflația rămâne frânată de factori de ordin mai persistent: reconfigurarea fluxurilor comerciale pe fondul tendințelor protecționiste, volatilitatea prețurilor la energie și impactul condițiilor climaterice asupra producției agricole.

În consecință, deși inflația de la nivel mondial este așteptată să scadă gradual, balanța riscurilor rămâne preponderent orientată în sensul unor abateri în sus, venind în special dinspre prețurile alimentelor și cele ale energiei – sensibile la șocuri comerciale, geopolitice și climatice –, având, în plus, efecte transfrontaliere pronunțate.

Pe plan intern, în scenariul de bază actual, rata anuală a inflației IPC este proiectată pe o traiectorie descendentă pe cvasitotalitatea intervalului de prognoză, ulterior creșterilor abrupte din trimestrul III 2025, generate de liberalizarea pieței de energie electrică, în iulie, și de majorarea amplă a impozitelor indirecte, în august.

Ca urmare a acestor șocuri, rata inflației a urcat în septembrie la 9,88 la sută, nivel care marchează vârful perioadei analizate, urmând să se reducă lent până la 9,6 la sută în luna decembrie.

Niveluri ridicate ale inflației vor persista până la jumătatea anului viitor, urmând ca, odată cu ieşirea din baza de raportare a şocurilor recente, rata anuală să se reducă semnificativ – cu aproximativ 5 puncte procentuale în trimestrul III 2026.

Ulterior, procesul dezinflaționist va fi sprijinit de adâncirea deficitului de cerere și de temperarea treptată a așteptărilor inflaționiste.

În aceste condiții, rata anuală a inflației IPC este estimată la 3,7 la sută la sfârșitul anului 2026, revenind în intervalul țintei în primul trimestru din 2027 și coborând la circa 2,9 la sută în trimestrul III 2027.

Comparativ cu proiecţia din Raportul din august 2025, noua traiectorie se situează pe o curbă superioară pe întreg intervalul de prognoză: cu 0,8 puncte procentuale la finele anului curent, cu 0,7 puncte procentuale în decembrie 2026 și cu 0,3 puncte procentuale în trimestrul II 2027 – orizontul de prognoză aferent Raportului precedent.

Această revizuire reflectă, în principal, o reevaluare ascendentă a inflației de bază și o subestimare a efectului liberalizării pieței de energie electrică, doar parțial compensate de o transmisie mai redusă decât cea anticipată a majorării TVA asupra prețurilor combustibililor și alimentelor volatile (LFO).

Rata anuală a inflației CORE2 ajustat a accelerat puternic în trimestrul III 2025, ajungând la 8,1 la sută în septembrie, cu 2,5 puncte procentuale peste nivelul din iunie și cu 1 punct procentual peste proiecția anterioară.

În continuare, variabila este proiectată pe o traiectorie descendentă, pe fondul efectelor cumulativ dezinflaționiste ale consolidării fiscale, ale adâncirii gapului PIB în teritoriu negativ și ale disipării treptate a șocurilor inflaționiste din vara anului 2025.

Pe termen mediu, cererea internă rămâne modestă, afectată de evoluția veniturilor reale – inclusiv pe fondul încetinirii dinamicii salariilor – și de nivelul încă ridicat al costurilor de producție.

Rata inflației CORE2 ajustat este proiectată la 8,1 la sută la sfârșitul anului 2025, la 3,8 la sută în decembrie 2026 și la 2,3 la sută în trimestrul III 2027. Față de scenariul anterior, traiectoria actualizată este mai ridicată pe tot intervalul prognozei: cu 1,3 puncte procentuale în decembrie 2025, cu 1,1 puncte procentuale în decembrie 2026 și cu 0,4 puncte procentuale în trimestrul II 2027.

Revizuirea reflectă atât persistența mai ridicată a inflației de bază în contextul șocurilor recente de ofertă, cât și reevaluarea ascendentă a anticipațiilor inflaționiste, în special a celor pe termen scurt.