Productivitatea muncii în comerț s-a situat peste productivitatea muncii în industrie anul trecut, potrivit datelor publicate de INS.
Raportarea valorii adăugate brute obținute pe tipuri principale de activități la numărul de salariați arată un nivel de 104,9% pentru comerț și doar 102,2% pentru industrie (159.900 lei/salariat față de 155.752,2 lei/salariat).
Construcțiile s-au situat foarte aproape de media națională (153.504,3 lei/salariat față de 152.434,5 lei/salariat), depășind cu puțin (+0,7%) referința, în timp ce serviciile de piață au încheiat clasamentul, cu numai 145.434,5 lei/salariat (95,6% din media națională).
Acesta este și sectorul care deține cea mai mare pondere în ce privește numărul mediu de salariați (39,1%), urmat industrie (29,0%).
[1]
Pentru referință, menționăm că mărimea medie a unei întreprinderi din industrie a fost de circa 20 salariați, în timp ce în comerț a fost de circa 5 salariați. În anul 2023 numărul mediu de salariați a crescut cu 2,9 % față de anul 2022.
De reținut, valoarea adăugată brută la costul factorilor a fost obținută anul trecut, în proporție de 37,4% în servicii de piață, sectorul de activitate cu cea mai scăzută productivitate relativă, 29,6% în industrie (adică mai mult decât cele 21,5% consemnate pentru comerț, altminteri mai „lucrativ”) și doar 11,5% în construcții.
În schimb, structura investițiilor brute în cadrul sectoarelor de activitate economică se prezintă substanțial diferit, cu industrie plasată detașat pe primul loc (36,5%), urmată de serviciile de piață 31,0% (semnificativ sub ponderea rezultatului brut), construcții 18,8% (din nou, peste valoarea adăugată) și cu comerțul la doar 13,7%.
Practic, scăderea sistematică a productivității muncii în industrie, indicator-cheie pentru întreaga economie (deși, la determinarea valorii adăugate în PIB, banii se adună la fel indiferent de sursă), pare să aibă o explicație în costul de oportunitate al unor investiții mai mari cu care se obține un rezultat mai puțin facil decât în alte activități. Ceea ce ar trebui să dea de gândit.
Nu există comentarii pentru această știre.
România a ocupat în T4 2025 locul 11 între statele membre UE în ceea ce privește creșterea costului salarial, potrivit datelor publicate de Eurostat, față de locul 3 în urmă... detalii
Bugetul general consolidat a consemnat un deficit de 14,23 miliarde lei după primele două luni ale anului curent (-0,7% din PIB-ul estimat la 2.045,2 miliarde lei), potrivit datelor operative publicate... detalii
Potrivit INS, producția industrială a scăzut în ianuarie 2026 față de luna anterioară cu -7,3% pe seria brută și cu -3,3% în varianta ajustată după perioada din an și dispunerea... detalii
Cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul (fără autovehicule și motociclete) a scăzut semnificativ în ianuarie 2026 față de luna anterioară, cu -25,3% pe seria brută și -3,7% pe cea... detalii
Avansul PIB pe 2025, recalculat la 0,7%
Excedent bugetar (marginal) la început de an
Pensia medie pentru limită de vârstă a crescut cu 6,8% în 2025
Inflația anuală a scăzut ușor, până la 9,62%
România, penultima în UE la ponderea în PIB a veniturilor bugetare din taxe și contribuții sociale
Adoptarea monedei euro, următorul proiect strategic al României?
-7,65% din PIB, deficit bugetar cash pe anul 2025
Dobânda cu care se împrumută statul, în scădere la 6,72%
România a încheiat anul 2025 pe primul loc în UE la inflație
Deficitul contului curent, peste 27 miliarde euro după primele 11 luni din 2025