Productivitatea muncii în comerț s-a situat peste productivitatea muncii în industrie anul trecut, potrivit datelor publicate de INS.
Raportarea valorii adăugate brute obținute pe tipuri principale de activități la numărul de salariați arată un nivel de 104,9% pentru comerț și doar 102,2% pentru industrie (159.900 lei/salariat față de 155.752,2 lei/salariat).
Construcțiile s-au situat foarte aproape de media națională (153.504,3 lei/salariat față de 152.434,5 lei/salariat), depășind cu puțin (+0,7%) referința, în timp ce serviciile de piață au încheiat clasamentul, cu numai 145.434,5 lei/salariat (95,6% din media națională).
Acesta este și sectorul care deține cea mai mare pondere în ce privește numărul mediu de salariați (39,1%), urmat industrie (29,0%).
[1]
Pentru referință, menționăm că mărimea medie a unei întreprinderi din industrie a fost de circa 20 salariați, în timp ce în comerț a fost de circa 5 salariați. În anul 2023 numărul mediu de salariați a crescut cu 2,9 % față de anul 2022.
De reținut, valoarea adăugată brută la costul factorilor a fost obținută anul trecut, în proporție de 37,4% în servicii de piață, sectorul de activitate cu cea mai scăzută productivitate relativă, 29,6% în industrie (adică mai mult decât cele 21,5% consemnate pentru comerț, altminteri mai „lucrativ”) și doar 11,5% în construcții.
În schimb, structura investițiilor brute în cadrul sectoarelor de activitate economică se prezintă substanțial diferit, cu industrie plasată detașat pe primul loc (36,5%), urmată de serviciile de piață 31,0% (semnificativ sub ponderea rezultatului brut), construcții 18,8% (din nou, peste valoarea adăugată) și cu comerțul la doar 13,7%.
Practic, scăderea sistematică a productivității muncii în industrie, indicator-cheie pentru întreaga economie (deși, la determinarea valorii adăugate în PIB, banii se adună la fel indiferent de sursă), pare să aibă o explicație în costul de oportunitate al unor investiții mai mari cu care se obține un rezultat mai puțin facil decât în alte activități. Ceea ce ar trebui să dea de gândit.
Nu există comentarii pentru această știre.
Inflația anuală a scăzut marginal în aprilie 2025 la 4,85%, după ce coborâse sub pragul de 5% în luna anterioară, potrivit datelor publicate de INS. Prețurile au avansat per total... detalii
La adăpostul tarifelor vamale, producția internă se poate dezvolta TEMPORAR, pentru a satisface cererea din surse interne dar la prețuri inerent mai mari decât în cazul unui comerț liber. Tarifele vamale... detalii
Dobânda pe termen lung pentru România a scăzut semnificativ în martie 2025, până la 6,33%, potrivit datelor publicate de Banca Centrală Europeană. Țara noastră a trecut pe a doua poziție... detalii
Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe primele două luni din 2025 un deficit de 4.809 milioane euro, cu 85% mai mare față de aceeași perioadă din anul... detalii