Productivitatea muncii în agricultura românească s-a prăbușit în 2020, potrivit datelor publicate de Eurostat.
Declinul consemnat față de 2019 a fost de 47,2%, la mare distanță de involuțiile, altminteri înregistrate și de state care contează în agricultura UE: Germania (-15,5%), Polonia (-9,6%), Franța (-7,6%) sau Italia (4,8%).
Deși media europeană a fost de -4%, câteva state au reușit să-și majoreze productivitatea: Lituania (+18,1%), Spania (+12,5%), Irlanda (+11,8%) și, vecina noastră, Ungaria (+10,3%), dincolo de efectele pandemiei și condițiile meteo mai puțin favorabile.
În context, reamintim că ponderea populației României care activează în agricultură este foarte mare în context european și chiar regional (circa 23% din totalul persoanelor ocupate, față de 18% în Bulgaria, 10% în Polonia, comparativ cu 4% la nivelul UE).
Rezultatul negativ din sectorul agricol va reduce considerabil productivitatea socială a muncii în economia națională. Asta dincolo de scăderea, deocamdată modică, a productivității muncii în industrie (-7,2% valoare medie lunară pe primele trei trimestre, cu o revenire la +6% în septembrie 2020).
De altfel, evoluția productivității muncii este principalul factor care a condus la influența negativă importantă a agriculturii asupra PIB. Contabilizată de INS pentru primele trei trimestre din acest an a fi de -1,2 puncte procentuale din rezultatul de -5,1% în termeni reali, după ce diminuarea producției agricole în volum a ajuns la -23,2%.
Pentru a vă forma o idee mai clară asupra punctului în care s-a ajuns, am selectat din analizele Eurostat modul în care a evoluat venitul real al factorilor pe unitatea agricolă anuală în câteva state din regiune, raportat la anul de referință 2010.
[1]
Așadar, până se ne mirăm de deficitul puternic pe partea alimentară, în pofida condițiilor naturale de sol și climă cu care am fost înzestrați de la natură, se poate observa ușor că eram deja, în 2019, la coada evoluțiilor consemnate de țările din regiune.
După care, pe fondul pandemiei din 2020, am ajuns la contraperformanța de a coborî la mai puțin de trei sferturi din productivitatea consemnată în urmă un deceniu.
Nu există comentarii pentru această știre.
În primele patru luni din 2026, volumul cifrei de afaceri din serviciile de piaţă prestate populaţiei a scăzut faţă de aceeași perioadă din 2025, atât ca serie brută cu -9,8%,... detalii
Bugetul general consolidat a consemnat un deficit de circa 36 miliarde lei după primele cinci luni ale anului curent (-1,75% din PIB-ul estimat la 2.056 miliarde lei), potrivit datelor operative... detalii
Românii s-au situat pe locul 4 în UE la numărul de ore lucrate săptămânal, potrivit datelor certificate și publicate de Eurostat pentru anul 2024. Cu o durată de 38,8 ore,... detalii
Exporturile României au fost în aprilie 2026 de circa 8,2 miliarde euro (+4,3% față de aceeași lună a anului anterior), în timp ce importurile au însumat aproape 11,3 miliarde euro... detalii
Comerțul cu amănuntul, -5,5% pe primele patru luni din 2026
PIB-ul României va crește cu 0,2% în 2026, prognozează economistul Banca Transilvania
Deficitul bugetar, doar -1,17% după prima treime a anului
Deficitul contului curent, cu 13% mai mic după primul trimestru al anului
Inflația anuală a urcat la 10,71% în aprilie 2026. Surprize pe categorii de produse
Prețurile industriale, în creștere semnificativă după scumpirea energiei
Modelul de creștere economică bazat pe consum și-a atins limitele și nu mai este sustenabil
Producția de cereale din 2025, în creștere cu peste 37%
Deficitul bugetar, redus la mai puțin de jumătate în T1 2026
Comerțul cu amănuntul, stabilizare la cota -6% după primele două luni din 2026