Poliția și DNSC spun că e importantă prevenirea fraudelor online, dar nu au nici măcar un număr de telefon dedicat acestora

Reprezentanții Poliției și DNSC au declarat într-o conferință de presă organizată de ING că în cazul fraudelor online cel mai important este prevenirea acestora, în condițiile în care mai puțin de 4% dintre escroci sunt prinși iar banii pierduți recuperați.

Numai că nici Poliția, nici DNSC, nu au nici măcar un număr de telefon dedicat fraudelor online, ce să mai vorbim de o platformă specializată, așa cum ar fi normal, ținând cont de amploarea acestui fenomen.

O amploare atât de mare încât, atunci când intri pe site-ul Poliției Române, îți apare următorul mesaj:

„Purtătorul de cuvânt al Poliției Române nu solicită telefonic date personale, de autentificare sau informații financiare.”

Mai rău decât atât:

• Nici pe pe site-ul Polițiaromână.ro, nici pe DNSC.ro, nu există, pe prima pagină, un formular pentru completarea online a unei sesizări privind fraudele online.

Formularul pentru petiții online de pe site-ul Polițiaromână.ro practic nu poate fi găsit pe telefon, în secțiunile site-ului, decât cu o căutare.

• Sesizarea unei fraude pe site-ul DNSC.ro se poate face printr-un formular denumit „Raportează un incident PNRISC (ce-o fi însemnând asta?), unde afli că e o „platformă pentru raportarea incidentelor de securitate cibernetică”, pentru „identificarea unui atac cibernetic”. Ceea ce te duce imediat cu gândul la hackerii care ți-au virusat calculatorul sau telefon, nicidecum la escroci care vor să te fraudeze online fără să se atingă de telefonul sau calculatorul tău, ci doar de banii din conturi.

Dacă autoritățile statului nu sunt în stare nici măcar să ne pună la dispoziție un telefon și un formular online la care să putem reclama fraudele online, ce să mai vorbim de prinderea escrocilor sau recuperarea pagubelor.

DNSC a implementat, de scurt timp, așa cum am sugerat într-un articol, o listă cu site-urile prin care se fac fraude online, astfel încât oamenii să știe că, de exemplu, site-ul Titan Trade este pentru fraude, nu pentru investiții în criptomonede.

Lista DNSC cu site-urile frauduloase (blacklist) este însă disponibilă doar în varianta web, nu și cea mobilă, și conține doar ultimele 10 site-uri adăugate, fără o descriere a acestora și alte detalii.

Dacă DNSC ar vrea cu adevărat să facă prevenție la fraudele online, ar trebui ca fiecare sesizare înregistrată despre existența unui site pentru fraude să fie descris, cu fotografii, și să fie făcut public, inclusiv pe rețelele sociale, nu doar în conferințe de prese și din când în când.

De asemenea, DNSC ar trebui să fie proactiv în depistarea site-urilor frauduloase, nu doar să se rezume la cele sesizate de public, mai ales că, după cum am văzut, procedura de raportare este intuitivă și birocratică.

De exemplu, site-ul Titan Trade, prin care se fac o sumedenie de fraude online, după cum ne-au sesizat cititorii, nici măcar nu se găsește pe lista DNSC, deși este activ nu de luni, ci de ani de zile.

Cea mai mare problemă pentru prevenirea fraudelor online: Meta

Și astfel am ajuns la cea mai mare problemă privind prevenirea fraudelor:

• postările sponsorizate, adică plătite, de pe Facebook și alte rețele sociale, însoțite de site-uri cu informații false care clonează site-uri de știri sau de instituții și bănci, precum în exemplul de astăzi, cu BT Invest AI.
• Șeful Băncii Transilvania, Omer Tetik, apare într-un video fals, în care recomandă o falsă platformă de investiții, BT Invest AI. (vezi foto). Astfel de postări sunt permanente pe Facebook, după cum am scris și în acest articol din luna mai.

După cum a menționat și reprezentantul ING, Alin Becheanu, așa cum spune și Revolut, majoritatea fraudelor se fac prin rețele sociale, în special prin Meta (Facebook, Whatsapp, Instagram).

După cum am mai scris aici, este incredibil pentru mine, poate și pentru alții, că Meta americanului Zuckerberg nici măcar nu este amendată de autoritățile europene (nu mai vorbim de cele din România) pentru că încasează, se spune, miliarde de dolari, de la escrocii care-și fac reclamă la fraude online.

Normal ar fi ca autoritățile să interzică Meta să mai publice pe Facebook sau Whatsapp postări sponsorizate cu fraude online. 

De ce nu se face asta? Poate știe cineva răspunsul.