Phishingul este acum vishing prin spoofing: escrocii se dau la telefon drept bancheri, polițiști sau inspectori ANAF

În data de 14 iulie, ING Bank România, alături de Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC), Poliția Română și Institutul Român pentru Îmbătrânire Activă, au organizat ING SAFE Talks, o nouă întâlnire dedicată informării publicului cu privire la cele mai recente metode de fraudă digitală, conform unui comunicat al băncii, în care se adaugă:

Pentru prima dată, înșelătoriile telefonice se află pe primul loc în topul fraudelor. Din totalul incidentelor raportate de DNSC în prima jumătate a anului, 42% au fost fraude prin telefon (vishing), 14% au fost fraude de tip phishing și 13% au fost fraude prin SMS (smishing). 

La nivel național, în prima jumătate a anului 2026, la nivelul tuturor structurilor de investigații criminale din cadrul Poliției Române (care au în competență investigarea infracțiunilor informatice și împotriva sistemelor informatice) au fost înregistrate aproximativ 15.000 de dosare penale. La finalul lunii iunie, la nivel național, rămăseseră în curs de soluționare aproximativ 72.000 de dosare. La 1 ianuarie 2026, existau înregistrate un număr de 67.000 de dosare, potrivit reprezentanților Direcției de Investigații Criminale, Poliția Română.

ING Bank, DNSC și Institutul Român pentru Îmbătrânire Activă lansează un apel pentru creșterea vigilenței în fața fraudelor digitale

În cadrul evenimentului ING SAFE Talks au fost discutate cele mai noi scheme de fraudă digitală, cum reacționează românii de peste 50 de ani și seniorii la fraude și au fost lansate noi funcționalități din ecosistemul ING SAFE, dedicate prevenirii fraudelor. 

Vorbitori în cadrul evenimentului: 

• Alin Becheanu, Head of Fraud Monitoring & Prevention, ING Bank România
• Mihai Rotariu, manager Direcția Comunicare, Marketing și Media din cadrul Directoratului Național de Securitate Cibernetică (DNSC)
• Alexandra Dobre, Fondator, Institutul Român pentru Îmbătrânire Activă
• Șef Serviciu Direcția de Investigații Criminale, Poliția Română 
• Șef Serviciu de combatere a infracțiunii informatice, DGPMB
• Adelina Branciog, Product Lead, ING Bank România

„Metodele folosite de atacatori nu sunt neapărat noi, însă tehnologia pe care o folosesc a evoluat semnificativ, inclusiv prin utilizarea instrumentelor de inteligență artificială. În același timp, aceștia stăpânesc din ce în ce mai bine tehnici de inginerie socială, prin care conving oamenii să le ofere date, să le trimită bani sau să instaleze aplicații malițioase. În continuare noi ca utilizatori trebuie să fim atenți la trei elemente pe care le putem identifica în fiecare tentativă de fraudă – emoția, urgența, urmată de solicitarea de date. 

Inițiative precum cea de astăzi, în care ING, DNSC, Poliția Română, societatea civilă și presa din România discută împreună despre cele mai recente scenarii și povești folosite în tentativele de fraudă, sunt esențiale – prevenția rămâne la fel de importantă ca reacția în fața atacurilor cibernetice.” – Mihai Rotariu, manager Direcția Comunicare, Marketing și Media, Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC).

Peste 6 din 10 români 50+ identifică spoofing-ul sau impersonarea băncilor drept cea mai cunoscută metodă de fraudă

În cadrul evenimentului ING SAFE Talks, a fost lansat și primul studiu* național privind fraudele financiare online în rândul persoanelor de peste 50 de ani.

Peste 6 din 10 persoane cu vârsta de peste 50 de ani spun că au experimentat cel puțin un tip de fraudă cibernetică, în timp ce doar 37% declară că nu s-au confruntat niciodată cu o astfel de situație. Persoanele în vârstă cunosc, în medie, 7 dintre cele 13 tipuri de fraude analizate în studiu**.

Potrivit studiului*, românii cu vârstă mai mare de 50 de ani cunosc în medie 7 dintre cele 13 tipuri de fraude analizate în cadrul studiului național: 66% dintre respondenți spun că au auzit de mesajele sau apelurile false care par să provină de la bancă sau alte instituții (spoofing și metode de impersonare), acestea fiind cea mai cunoscută metodă de fraudă analizată în studiu. 

Phising-ul, adică trimiterea linkurilor suspecte către site-uri false care imită platforme oficiale, ocupă poziția a doua (63%), iar la mică distanță se află ofertele pentru produse sau servicii la prețuri nerealist de mici și mesajele sau e-mailurile care solicită parole, date personale ori actualizarea contului (61%). Mai mult de jumătate dintre respondenți spun că au auzit de cererile de bani primite prin WhatsApp, Facebook sau TikTok (57%), precum și de investițiile false și promisiunile financiare nerealiste (56%). 

„Rezultatele acestui studiu confirmă că educația financiară și digitală trebuie să devină un proces continuu, adaptat modului în care evoluează fraudele online. Prin campania «Nesupus Fraudelor», desfășurată împreună cu ING Bank România, ne propunem să oferim seniorilor informații practice, exemple concrete și instrumente care să îi ajute să recunoască tentativele de fraudă și să reacționeze corect. Studiul ne oferă o imagine clară asupra provocărilor cu care se confruntă persoanele de peste 50 de ani și va sta la baza următoarelor etape ale campaniei.” – Alexandra Dobre, fondator al Institutului Român pentru Îmbătrânire Activă

Cum reacționează seniorii în fața tentativelor de fraudă. Aproape 7 din 10 seniori spun că au apelat la autorități după o tentativă de fraudă

Potrivit studiului, majoritatea persoanelor de peste 50 de ani aleg să reacționeze atunci când se confruntă cu o tentativă de fraudă. Aproape șapte din zece respondenți (69%) spun că au apelat la Poliție sau alte autorități, iar 47% au blocat contactul de la care au primit mesajul. În același timp, peste o treime (36%) au verificat informațiile înainte de a reacționa și unul din cinci (19%) a ales să ignore mesajul. 

Doar 11% dintre respondenți recunosc că au accesat linkul primit, iar un procent similar a contactat banca pentru verificări.

Frauda online a devenit o industrie globală, bine organizată și extrem de adaptabilă

„Nu mai vorbim despre hackeri izolați, ci despre grupări organizate, cu structuri similare companiilor: call-centere, recrutare, dezvoltatori IT. Cu ajutorul inteligenței artificiale, fraudatorii creează deepfake-uri vocale, video și mesaje impecabil redactate. Mai mult, personalizarea pe baza datelor publice crește credibilitatea atacului. Emoțiile exploatate cel mai frecvent sunt: frica, urgența, încrederea și câștigul.” – Alin Becheanu, Head of Fraud Monitoring & Prevention, ING Bank România

ING lansează ecosistemul ING SAFE pentru consolidarea protecției împotriva fraudelor financiare

În cadrul evenimentului, ING SAFE Talks, ING Bank România a lansat ecosistemul ING SAFE, reunind inițiativele băncii dedicate prevenirii fraudelor și protejării clienților, precum și noi funcționalități de securitate.

ING SAFE Call este un nou serviciu de securitate destinat protejării clienților împotriva tentativelor de fraudă financiară.  Atunci când sistemele de monitorizare ING Bank identifică o plată care se abate de la comportamentul obișnuit al clientului, acesta primește automat un apel telefonic de verificare de la numărul dedicat 0374647233 (adică 037INGSAFE). În cadrul apelului, clienții ING Bank pot confirma sau respinge tranzacția: apasă 9 dacă recunosc și confirmă plata sau apasă 1 dacă nu recunosc tranzacția sau au fost manipulați să o efectueze. Prin noua funcționalitate ING SAFE Button, clienții își vor putea bloca accesul la conturile lor direct din Home’Bank, în cazul în care au o suspiciune de fraudă.

Protejarea clienților împotriva fraudelor financiare este o prioritate permanentă pentru ING Bank România. Investim constant atât în tehnologii de prevenție și monitorizare, cât și în dezvoltarea unor noi funcționalități care îi ajută pe clienți să identifice și să evite tentativele de fraudă înainte ca acestea să producă efecte. Prin lansarea ecosistemului ING SAFE reunim toate aceste inițiative într-o abordare integrată, care combină inovația tehnologică, educația și parteneriatului cu autoritățile,”, a spus Alin Becheanu, Head of Fraud Monitoring & Prevention, ING Bank România

Cum ne protejăm de fraudele din mediul online?

• Fiți suspicioși dacă primiți mesaje sau e-mailuri alarmante care încearcă să vă convingă să executați o acțiune în grabă: „rezervarea dumneavoastră va fi anulatată în 24 de ore”, „contul dumneavoastră va fi suspendat”.
• Nu accesați niciodată linkuri sau atașamente provenite din surse necunoscute, dacă mesajul este neașteptat sau dacă suspectați că este ceva în neregulă. Contactați echipa platformei, pe un canal de comunicare diferit, pentru a vă asigura de autenticitatea mesajului.
• Nu instalați aplicații la solicitarea unor presupuși agenți de investitii, prin care să le oferiți control la dispozitivul utilizat, la telefonul mobil sau computer. Atenție: ulterior, aceștia vor putea avea acces deplin la conturile bancare, datele personale și vor putea efectua orice operațiune doresc!
• Daca aveți nevoie de ajutor în efectuarea unei operațiuni, contactați banca.
• Asigurați-vă că nu vă aflați pe un site clonă, care arată similar cu cel oficial, dar care folosește un nume de domeniu diferit sau scris greșit (o literă lipsă sau în plus poate fi un indiciu).
• Nu vă autentificați niciodată în aplicația de internet banking folosind un link primit pe SMS sau e-mail și nu accesați linkuri promovate. Folosiți doar aplicația instalată pe mobil sau tastați adresa URL a aplicației într-o nouă pagină web.
• Fiți atenți la ofertele întâlnite pe internet care par „prea bune pentru a fi adevărate”. Dacă acestea conțin expresii precum „investiții cu profit garantat” sau „câștiguri de nerefuzat”, cel mai probabil vin de la fraudatori.
• Nu finalizați niciodată o operațiune până nu vă asigurați că este ceea ce vă doriți. Citiți cu atenție SMS-urile primite de la bancă și asigurați-vă că validați operațiunea dorită.
• Pentru a recunoaște tentativele de fraudă online și a nu le cădea victimă, informați-vă constant despre acestea din surse de încredere precum site-ul DNSC și secțiunea de securitate de pe site-ul ING Bank.

Pentru a recunoaște tentativele de fraudă online și a nu le cădea victimă, ING Bank România recomandă constant utilizatorilor de servicii bancare să se informeze despre acestea din surse de încredere precum site-ul DNSC și secțiunea de securitate de pe site-ul ING Bank. 

* Studiul cantitativ privind fraudele online în rândul persoanelor de peste 50 de ani a fost realizat de EXACT Business Solutions pentru Institutul Român pentru Îmbătrânire Activă, în parteneriat cu ING Bank România, în cadrul campaniei „Nesupus Fraudelor”. Cercetarea a fost realizată în perioada 12 mai – 2 iunie 2026, prin interviuri telefonice asistate de calculator (CATI), pe un eșantion reprezentativ la nivel național de 701 persoane bancarizate cu vârsta de peste 50 de ani, cu o marjă de eroare de ±3,7% și un nivel de încredere de 95%.

**Studiul a analizat notorietatea și experiența seniorilor în raport cu 13 tipuri de fraude online, respectiv: mesaje sau apeluri false care par să provină de la bancă sau alte instituții, linkuri suspecte, oferte pentru produse sau servicii la prețuri nerealist de mici, mesaje sau e-mailuri care solicită parole sau date personale, cereri de bani primite prin WhatsApp, Facebook sau TikTok, investiții false și promisiuni financiare nerealiste, videoclipuri false cu persoane publice, mesaje privind colete inexistente, premii false, tentative de fraudă romantică, aplicații suspecte instalate pe telefon, solicitări de acces la telefon sau calculator și contacte false primite în timpul cumpărării sau vânzării unor produse pe platforme online.