Produsul Intern Brut pe al doilea trimestru din 2020 a scăzut cu 10,5% atât în termeni reali cât și pe seria ajustată sezonier faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent, potrivit datelor publicate de INS.
Reculul faţă de trimestrul precedent, când s-a mai înregistrat o creștere de 2,4% pe seria brută a fost ceva mai mare, de -12,3%.
Însă, România nu va intra în recesiune tehnică (două trimestre consecutive de scădere), precum majoritatea statelor lumii. Per total S1 2020, rezultatul a ajuns la -4,7% pe seria brută și -3,9% pe seria ajustată sezonier.
Diferența dintre cei doi indicatori prezentați pentru S1 2020 constă în distribuția PIB pe parcursul anului, în mod uzual de tip S1- 45%/ S2 – 55%. De aceea, pentru a se realiza noua prognoză a CNSP, de -3,8% creștere economică pe total 2020, ar trebui să obținem în S2 un rezultat brut de -3,1%.
Pandemia a trimis rezutatul economic la nivelul din T2 2017. Pentru a reveni la valoarea din primul trimestru al acestui an, ar fi nevoie de o revenire în ritm mediu de aproape 3% pe parcursul următoarelor patru trimestre.
Valoarea estimată a PIB 2020 pe parcursul celor mai recente trei prognoze oficiale a pierdut 83,4 miliarde de lei, ceea ce a implicat ajustări substanțiale succesive ale principalilor parametri macroeconomici.
De la o creștere preliminată a fi de +4,1%, s-a ajuns ( deocamdată) la o scădere de -3,8%, adică aproape opt procente ecart între așteptările pe baza cărora s-a construit bugetul public inițial și realitate. Deja se prefigurează un PIB mai mic chiar în termeni nominali decât cel deja anunțat pentru anul 2019 (1.059,8 miliarde lei).
[1]
De reținut, revenirea în V a economiei ar urma să se facă preponderent tot pe bază de consum. După ce industria va aduce jumătate din scăderea economică prognozată de CNSP pe acest an (-1,9 puncte procentuale influență din -3,8% rezultat final) ea ar urma să ajute cu ceva mai puțin de o treime la revenirea din 2021 (doar 1,6 pp), în care rolul principal va fi jucat de servicii (2,4 pp din creșterea prezumată a fi de 4,9%).
În fine, ar mai fi de semnalat pierderea unui indicator critic pe tabloul de bord european al dezechilibrelor economice, și anume deficitul de cont curent ca medie pe ultimii trei ani, ajuns pe minus cu peste patru procente din PIB după -4,4% în 2018, -4,6% în 2019 (înainte de pandemie) și -4,4% prognozat pe 2020.
Nu există comentarii pentru această știre.
Cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul (fără autovehicule și motociclete) a crescut în aprilie 2025 cu 1,7% față de luna anterioară pe seria brută însă numai +0,4% după ajustarea... detalii
Indicele preţurilor producţiei industriale (IPPI) a consemnat o scădere de -1,43% în aprilie 2025 față de luna anterioară, potrivit datelor comunicate de INS. După ce a ieșit în februarie din... detalii
Comisia Națională de Strategie și Prognoză a ajustat în prognoza de primăvară 2025 (cea de iarnă a fost „uitată”) proiecțiile pentru PIB și salariul real în raport cu datele anterioare.... detalii
Datoria publică a României s-a situat la 56,3% din PIB la finele lunii februarie 2025, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor. Suma calculată conform metodologiei europene a fost de circa... detalii