După ce a traversat la finele săptămânii trecute pragul psihologic de 4,80 lei, cursul euro/leu a ajuns la cea mai mare cotație istorică, respectiv 4,8079 lei/euro.
De unde o serie întreagă de analize, comentarii și mirări de circumstanță. De la instabilitatea politică și până la problemele cauzate de coronavirus, s-au adus tot felul de argumente.
În acest context, hai să ne uităm la evoluția monedelor din regiune, din țările membre UE care au un regim valutar similar cu al nostru, respectiv Cehia, Ungaria și Polonia.
Surpriză mare, datele statistice arată cum leul s-a apreciat în ultima săptămână (marți, 25 februarie față de marți, 18 februarie) față de coroana cehă, forintul maghiar și zlotul polonez.
Desigur, avem probleme destule într-o economie care performează sub valorile așteptate inițial, de la deficitele gemene și până la declinul producției industriale, în condițiile în care ne așteaptă marea provocare a majorării pensiilor.
Dar, pentru a discerne corect care sunt factorii de infuență pe curs, poate ar fi util să ne mai uităm și în jur, în țări care nu au toate aceste probleme. Și în care deprecierea față de moneda unică europeană a fost ceva mai mare decât la noi, fără să se mai tânguie nimeni.
Cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul (fără autovehicule și motociclete) a crescut în aprilie 2025 cu 1,7% față de luna anterioară pe seria brută însă numai +0,4% după ajustarea... detalii
Indicele preţurilor producţiei industriale (IPPI) a consemnat o scădere de -1,43% în aprilie 2025 față de luna anterioară, potrivit datelor comunicate de INS. După ce a ieșit în februarie din... detalii
Comisia Națională de Strategie și Prognoză a ajustat în prognoza de primăvară 2025 (cea de iarnă a fost „uitată”) proiecțiile pentru PIB și salariul real în raport cu datele anterioare.... detalii
Datoria publică a României s-a situat la 56,3% din PIB la finele lunii februarie 2025, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor. Suma calculată conform metodologiei europene a fost de circa... detalii