Indicele preţurilor producţiei industriale (IPPI) a rămas aproape constant în martie 2023 față de luna anterioară (-0,02%), potrivit datelor comunicate de INS.
Cu toate acestea, prin efect de bază (valorile au fost semnificativ mai mari în aceeași lună a anului trecut), a consemnat o scădere puternică în termeni anuali, până la doar 13,64%.
De reținut, este pentru prima dată după mult timp când IPPI coboară sub nivelul indicelui prețurilor de consum (14,53%, tot în martie 2023). Oarecum paradoxal, însă, dacă la intern s-a înregistrat o scădere de aproape o jumătate de punct procentual (-0,49%), la extern a fost consemnat un avans de 1,20% față de luna precedentă.
Una peste alta, datele INS au consemnat valori ANUALE din ce în ce mai reduse în ultimele 12 luni, cu excepția unei anumite reveniri în lunile de vară, iulie-august 2022. De reținut, ecartul între evoluția prețurilor de profil la intern și a celor de pe piața externă s-a păstrat la un nivel considerabil, cu valori de peste trei ori mai ridicate la intern.
În structură, s-au consemnat creșteri mai mici în termeni anuali pe segmentele bunurilor intermediare (+6,86%) și bunurilor de capital (+6,97%). Valori cu două cifre au rămas la bunuri de folosință îndelungată (+10,50%, după doar +0,26% lunar) și bunuri de uz curent (+16,65%, cu +2,07% lunar), maximul fiind atins de industria energetică (+20,03%, deși -1,34% față de februarie 2023)
[1]
Chiar în contextul reducerii prețurilor la energie, sectorul industrial a continuat să achite facturi substanțiale la energie. Costurile aferente s-au majorat substanțial față de anul trecut, productivitatea muncii a scăzut (-6% media pe primele două luni ale anului curent) și s-au închis anumite capacități de producție. Rezultatele din industrie au rămas la nivelul din urmă cu șase ani.
Pe ramuri de activitate, se păstrează o majorare puternică față de aceeași lună a anului trecut la furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (+36%, după o scădere de 1,3 puncte procentuale față de luna precedentă), urmată la mare distanță de distribuția apei, salubritate, gestionarea deșeurilor etc. (+24%).
Le urmează fabricarea băuturilor și industria alimentară (ambele cu +19%), produsele din minerale nemetalice (+16%), prelucrarea lemnului (+14%), fabricarea produselor farmaceutice, repararea utilajelor (ambele cu +13%), fabricarea hârtiei (12%), fabricarea calculatoarelor și a produselor electronice și optice, serviciile anexe extracției și fabricarea de mobilă (câte +11%).
Reduceri de prețuri s-au înregistrat la extracția petrolului brut și a gazelor naturale (-32,55% !), fabricarea produselor de cocserie și din prelucrarea țițeiului (-18,94%), industria metalurgică (-6,43%) și fabricarea produselor din tutun (-4,83%), valori pozitive mai reduse fiind consemnate în fabricarea de mașini și utilaje (+3,68%) și la alte mijloace de transport (+5,04%).
Obținerea creșterii economice scontate pe anul în curs (+2,8%) va rămâne dependentă de evoluția prețurilor la energie dar și de relansarea productivității muncii. Inflația industrială va scădea în continuare, pe fondul unui efectul de bază favorabil dar transmiterea scumpirilor spre coșul de consum al populației va continua.
Nu există comentarii pentru această știre.
Inflația anuală a crescut semnificativ în mai 2025, până la 5,45% (cea mai mare valoare din ultimele 12 luni), după ce coborâse sub pragul de 5% în cele două luni... detalii
Exporturile României au fost în aprilie 2025 de circa 7,87 miliarde euro (-5,2% față de aceeași lună a anului anterior), în timp ce importurile au urcat la valoarea de 11... detalii
România s-a poziționat în anul 2023 drept țara membră UE cu cea mai redusă pondere a persoanelor care lucrează la pensie, potrivit unei analize făcute Eurostat. Cu un procentaj de... detalii
România s-a situat în luna aprilie 2025 pe prima poziție din UE în ce privește inflația anuală, conform datelor publicate de Eurostat. După o scădere cu 0,2 puncte procentuale față... detalii