Inflația anuală a crescut în februarie 2025 marginal peste pragul de 5%, sub care coborâse în luna anterioară, potrivit datelor publicate de INS.
Prețurile au avansat per total cu 0,88%, a doua cea mai mare valoare din ultimele 22 de luni. Influențele principale au venit de la creșterea semnificativă a prețului la gaze, moderată la combustibili și scumpirea legumelor.
Inflaţia MEDIE anuală a coborât la 5,2%, de la 5,4% anterior, deși creșterea prețurilor a depășit așteptările pentru începutul anului curent. Pe metodologia europeană IAPC, inflația lunară a fost semnificativ mai redusă (+0,69% în februarie 2025) dar valoarea anuală a fost mai mare decât pe sistem național (5,2% față de 5,0%) iar cea medie la fel (5,5% față de 5,2%).
Prețurile produselor alimentare au crescut într-un ritm ceva mai redus (+0,73%) față de cel general.Creșterea sezonieră semnificativă de la legume și conserve de legume (+2,94%, cu +3,47% la cartofi și +3,11% la alte legume și conserve de legume) a fost însoțită de valori semnificative la produse de bază precum fructe proaspete (+2,09%), ulei comestibil (+1,51%), lapte (+0,99%), brânză și zahăr (ambele cu +0,68%).

Cea mai mare contribuție la creșterea inflației au adus-o mărfurile nealimentare, cu o creștere peste media generală (+1,08%). S-au majorat prețurile cu 0,77% la combustibili și cu 1,26% la tutun și țigări, ambele cu influențe de 0,07 puncte procentuale la inflația generală. Principala scumpire a fost cea a gazelor (+9,02%), la care s-a adăugat majorarea cu 1,41% a tarifului practicat la energia electrică și cu 2,12% la energie termică (atenție, aproape 40% din inflația lunară a fost dată de utilități).
Mișcări semnificative au mai fost la detergenți (+0,78%), mașini de aragaz (+0,66%), frigidere și congelatoare (+0,62%) și articole de menaj (+0,47%). Oarecum surprinzător, s-a consemnat o ieftinire marginală la încălțăminte din piele (-0,13%), dar aceasta ține de soldările sezoniere.
Pe segmentul de servicii, indicele s-a situat sub media generală (+0,66%), cu cea mai importantă creștere la igiena și cosmetică (+2,57% și +12,88% pe ultimele 12 luni, record pe categoriile de servicii). De reținut creșterile la apă, canal și salubritate (+0,51% și +10,8% față de aceeași lună a anului anterior) și la îngrijire medicală (+1,47%, respectiv +9,94%).
Evoluție moderată, cu mult mai bună decât se vede per total, indicatorul CORE 2 ajustat (important pentru politica monetară) a crescut la +0,49%, cea mai mare valoare din ultimele patru luni. Astfel, nivelul inflației, în contextul incertitudinilor privind politica fiscal-bugetară, confirmă păstrarea prudentă a dobânzii de politică monetară.

Situația rămâne problematică, după ce pensiile, deși neindexate în 2025, au fost majorate în 2024 cu circa 40% în termeni nominali (+17% ca putere de cumpărare curentă) iar majorările salariale în termeni reali s-au păstrat la aproape +6%, deși productivitatea muncii în industrie a fost în scădere.
În contextul acestor evoluții, BNR a repoziționat în sus traiectoria inflației așteptate pentru finalul anului curent la 3,8%, în loc de 3,5% în estimarea oficială anterioară. Foarte probabil, după o variație minoră în martie, vom reveni înapoi peste cota de 5% până la mijlocul anului după o evoluție în scădere în aprilie și mai, favorizată de efectul de bază (+0,08% în aprilie 2024 și -0,11% în mai 2024)

Situația indică o coborâre a inflației spre 3,1% la începutul finalul anului viitor, unde se va stabiliza pe termen scurt. Desigur, ar fi nevoie de măsuri fiscal-bugetare care să reducă deficitul public, fără a împinge economia în recesiune. Tarifarea curentului electric, cu pondere relativ ridicată în coșul de consum (3,95%), unde scumpirea ar putea fi considerabilă, rămâne critică .
Nu există comentarii pentru această știre.
Pe 1 iulie 2026 expiră perioada tranzitorie prevăzută de Regulamentul (UE) 2023/1114 (MiCA), termen după care furnizorii de servicii de criptoactive care nu dețin autorizație MiCA nu mai pot deservi clienți din Uniunea Europeană, conform unui comunicat al Hategan Attorneys, în care se adaugă: Măsura îi afectează direct pe cei aproximativ 600.000 de investitori români în criptomonede, în condițiile în care numărul investitorilor români în criptomonede reprezinta, la 31 martie 2026, aproape dublul numărului total de investitori la BVB, conform datelor Asociației Administratorilor de Fonduri (AAF) și a Fondului de Compensare a Investitorilor (FCI). Practic, mai mulți români investesc în cripto decât pe piața bursieră tradițională locală. „Privind contextul legal local, Ordonanța de Urgență 10/2025 care a intrat în vigoare din 13 martie 2025, a transpus MiCA în legislația română și a stabilit Autoritatea de... detalii
Ministerul Finanțelor a publicat Raportul privind execuția bugetarã aferentã primului trimestru al anului 2026, document care evidențiazã o traiectorie solidã de consolidare fiscalã, conform unui comunicat de presă, în care se mai precizează: În primele trei luni ale anului, bugetul general consolidat a înregistrat un deficit de 21,09 miliarde lei, echivalentul a 1,03% din PIB, situându-se cu 6,27 miliarde lei sub nivelul prognozat pentru aceastã perioadã. Comparativ cu intervalul similar al anului trecut, deficitul s-a redus cu 22,56 miliarde lei, marcând o scãdere de 1,25 puncte procentuale în PIB fațã de nivelul de 2,28% înregistrat în primul trimestru din 2025. „Rezultatele primului trimestru confirmã faptul cã direcția de consolidare fiscalã pe care ne-am asumat-o prin reformele recente este cea corectã, reușind sã reducem deficitul bugetar la jumãtate fațã de perioada similarã a anului trecut. Am prioritizat... detalii
Ministerul Finanțelor a pus în dezbatere publicã proiectul de act normativ pentru aprobarea unei scheme de ajutor de stat în valoare totalã de 5,313 miliarde lei, aproximativ 1,05 miliard euro, mecanism ce operaționalizeazã pachetul de mãsuri de relansare economicã adoptat prin Ordonanța de Urgențã nr. 8/2026, conform unui comunicat de presă, în care se adaugă: Inițiativa vizeazã direct consolidarea industriei prelucrãtoare prin finanțarea investițiilor în sectoare economice care înregistreazã în prezent un volum ridicat de importuri. Programul oferã o predictibilitate extinsã mediului de afaceri, având un calendar de implementare pânã în anul 2032 pentru emiterea acordurilor de finanțare și pânã în 2036 pentru plata ajutorului. Un element de noutate îl reprezintã flexibilitatea formei de sprijin, companiile având posibilitatea de a alege între grant direct și credit fiscal, în funcție de necesitãțile de capital și de modelul... detalii
Titlurile de stat Tezaur se pot cumpăra în perioada 6 aprilie - 8 mai 2026 prin platforma online Ghișeul.ro și prin portalul SPV, conform informațiilor publicate de Ministerul Finanțelor (vezi detalii în anunțul de mai jos). În perioada 6 aprilie 2026 – 8 mai 2026, românii pot investi în titlurile de stat TEZAUR, cu maturitãți de 1, 3 și 5 ani și dobânzi anuale de 6,50%, 7,00% și, respectiv 7,50%, anunță Ministerul Finanțelor într-un comunicat, în care adaugă: Veniturile obținute sunt neimpozabile. Titlurile de stat au valoare nominalã de 1 leu și sunt emise în formã dematerializatã. Programul TEZAUR se bucurã de un interes ridicat din partea populației: doar în primul trimestru al anului 2026, subscrierile au depãșit 7,75 miliarde lei (7.750.234.269 lei), o sumã considerabilã care reflectã încrederea românilor în acest instrument de economisire. Când... detalii
Creșterea economică, estimată la 0,25% în 2026 și 2,5% în următorii doi ani
Fondurile europene și PNRR, prioritatea bugetului public
Atragerea fondurilor europene este prioritatea zero pentru Ministerul Finanțelor
Autostrada Sibiu - Pitești va fi gata în anul 2028
Unde și când se pot cumpăra titlurile de stat Tezaur
Prețurile industriale, creștere semnificativă în ianuarie, prin scumpirea energiei
România, pe contrasens cu țările din Europa Centrală la inflație
Datoria publică, 60,2% din PIB în noiembrie 2025. Implicații
Carrefour, preluată de Pavăl Holding, Dedeman
Comerțul cu amănuntul, rămas marginal pe plus în 2025