Indicele preţurilor producţiei industriale (IPPI – „inflația industrială”) a crescut în iulie 2022 cu 3,1% față de luna anterioară și a urcat din nou (48,06% nivel anual), peste valorile din cele două luni precedente.
Datele INS arată o creștere lunară inflamată la 3,89% pe canalul pieței interne (față de numai 0,47% în mai), mult peste avansul venit pe filieră externă (+1,53%).
Astfel, ecartul între evoluția anuală a prețurilor de profil la intern (+61,20%) și a celor de pe piața externă (+25,47%) a urcat din nou la peste 35 de puncte procentuale, deși tendința de majorare la extern continuă de la începutul anului curent s-a păstrat (vezi tabelul), ceea ce constituie un factor destabilizator.
De data aceasta, explicația se regăsește aproape integral la indicele de creștere a prețurilor în sectorul energetic față de luna precedentă (+7,93% față de +0,07% în mai), majorat în termeni anuali cu 139,64%. Prin contrast, s-au consemnat valori mult mai reduse la bunuri de uz curent (+1,06% lunar și +15,99% anual), bunurile de folosință îndelungată (+0,86%, respectiv 18,08%), bunurile intermediare (+0,17% și +29,63% anual) și chiar o mică reducere lunară la bunurile de capital (-0,02%, respectiv +10,44%).
[1]
Astfel, pe fondul puseului creșterii prețurilor la energie, sectorul industrial achită facturi substanțiale, la care adaugă costurile majorate semnificativ, până aproape de 30% cu subansamblele. Ceea ce afectează profiturile și trimite în domeniul negativ puterea de cumpărare a salariilor (aflată la circa -2% ca salariu real).
Pe ramuri industriale, se pot observa scumpiri majore față de aceeași lună a anului trecut la extracția petrolului brut (+196,75%, deși avansul lunar a fost de doar 1,01%), furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (+145,75%) și produse obținute din prelucrarea țițeiului (+128,54%, după cea mai mare creștere lunară, de +11,4%).
Le urmează, cu ritmuri foarte ridicate, fabricarea substanțelor și produselor chimice (+52,28%), industria metalurgică (+38,79%, după cea mai mare reducere pe iunie 2022, -5,82%), hârtia și produsele din hârtie (+30,99%), fabricarea altor produse din minerale nemetalice (+30,83%), fabricarea produselor din tutun (+30,17%) și prelucrarea lemnului (+29,83%).
La polul opus s-au situat fabricarea produselor farmaceutice (+4,61%), tipărirea și reproducerea înregistrărilor (+5,77%), articolele de îmbrăcăminte (+6,24%), de pielărie și marochinărie (+7,63%), fabricarea autovehiculelor de transport rutier (+8,27%) și fabricarea de produse textile (+8,49%).
În continuare, avansul activității economice va rămâne dependent de facturile foarte mari la energie, mai ales că la intern prețurile industriale au revenit la valori ridicate.
Transmiterea scumpirilor spre coșul de consum al populației se va face preponderent pe traseul bunurilor intermediare înglobate în produsele finite, cu afectarea puterii de cumpărare.
Nu există comentarii pentru această știre.
Cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul (fără autovehicule și motociclete) a crescut în aprilie 2025 cu 1,7% față de luna anterioară pe seria brută însă numai +0,4% după ajustarea... detalii
Indicele preţurilor producţiei industriale (IPPI) a consemnat o scădere de -1,43% în aprilie 2025 față de luna anterioară, potrivit datelor comunicate de INS. După ce a ieșit în februarie din... detalii
Comisia Națională de Strategie și Prognoză a ajustat în prognoza de primăvară 2025 (cea de iarnă a fost „uitată”) proiecțiile pentru PIB și salariul real în raport cu datele anterioare.... detalii
Datoria publică a României s-a situat la 56,3% din PIB la finele lunii februarie 2025, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor. Suma calculată conform metodologiei europene a fost de circa... detalii