Inflația anuală, staționară la 9,76% în noiembrie 2025

Inflația anuală s-a menținut în noiembrie 2025 la nivelul de 9,76%, după ce avansul de +0,41% din noiembrie 2024 a fost înlocuit de cel de +0,42% din noiembrie 2025, marginal mai mare.

De reținut contribuția nefastă a scumpirii gazelor naturale (atenție, înainte de liberalizarea prevăzută pentru 1 aprilie 2026 !), care a dat (din nou) peste o cincime din creșterea generală a prețurilor. 

Inflaţia MEDIE anuală (ultimele 12 luni față de cele 12 luni anterioare) a crescut până la 6,9%,  valoare încă mult sub nivelul celei anuale consemnate în noiembrie. Pe metodologia europeană IAPC, inflația lunară a fost sensibil mai mare(+0,49% în noiembrie 2025).Valoarea anuală s-a situat la 8,6% iar cea medie anuală a ajuns la 6,5%, semnificativ sub valorile calculate pe metodologie locală.

Prețurile produselor alimentare au crescut per total cu 0,25%, cam la jumătate din avansul consemnat în luna precedentă. Ceva mai mari au fost creșterile la ouă (+1,67%), cacao și cafea (+1,13%), ulei comestibil (+0,47%) și pâine (+0,44%), cu valori temperate la lapte, pește (ambele cu +0,29%) și carne (+0,23%, deși +0,90% la bovine).

Fructele s-au ieftinit cu -0,99%, sub efectul favorabil al citricelor și alte fructe meridionale (-2,03%), dar au păstrat o creștere de aproape 10% în termeni anuali (+9,97%). Legumele și-au păstrat per total (+0,01%, dar cu -1,29% la cartofi, care au ajuns cu -9,69% mai ieftini decât în aceeași lună a anului anterior).

Mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 0,41%, marginal sub nivelul general. S-au majorat prețurile la combustibili (+1,56%), detergenți (+1,12%), îmbrăcăminte (+0,96%), articole chimice (+0,87%), încălțăminte (+0,85%), cărți, ziare și reviste (+0,72%) și ceasuri, aparate audio-video, articole sportive (0,67%).

Odată cu venirea anotimpului rece, s-au scumpit gazele livrate populației (+2,81% după +4,28% în luna anterioară). Prin contrast, energia termică s-a ieftinit cu -4,05% (e adevărat, după +6,26% anterior și la o pondere cam mică în coșul de consum, doar +0,44%). În primăvară, vom avea un nou salt al inflației dacă se va liberaliza prețul gazelor.

Pe segmentul de servicii, indicele de prețuri a înregistrat, din nou, creșterea maximă (+0,71%), după majorări de +4,03% la abonamentele TV (+2,19% în luna anterioară), +1,07% la transport urban, +0,86% la igienă și cosmetică, +0,69% la abonamente auto și +0,66% la îngrijire medicală.

Indicatorul CORE 2 ajustat (important pentru politica monetară) a rămas la un nivel relativ ridicat (+0,60%), după ce consemnase în septembrie cea mai mare valoare din ultimele 12 luni, dacă facem abstracție de situația punctuală din august (majorarea TVA). Totuși, tendința de scădere este evidentă și ar trebui să continue.

Dacă efectul de bază a ajutat la o diminuare a IPC în luna octombrie și la păstrarea lui în noiembrie, pentru finalul anului putem spera la păstrarea sub pragul de 10%, valoarea lunară ce va trebui înlocuită având în decembrie un nivel de doar 0,29%. Asta în contextul în care estimarea curentă este de 9,6% (în creștere de la 8,8% anterior).

Vom asista la o diminuare semnificativă a puseului inflaționist de-abia după mijlocul anului viitor (atenție, în primăvară mai avem de trecut și hopul liberalizării prețurilor la gazele naturale), atunci când efectul de bază va deveni favorabil, odată cu reversarea efectelor scumpirii curentului electric și a majorării TVA. 

O evoluție clar mai favorabilă a indicelui prețurilor de consum este prevăzută doar în a doua parte a orizontului proiecţiei BNR (pe opt trimestre), când ar urma să se reducă doar până la 3,7% în decembrie 2026 şi la 2,9% în septembrie 2027, faţă de valorile de 3% şi 2,7% previzionate anterior pentru aceleaşi momente de referinţă.