Inflația anuală a scăzut ușor, până la 9,62%, după ce avansul lunar al prețurilor de +0,92% din ianuarie 2025 a fost înlocuit de cel de +0,86% din ianuarie 2026.
De reținut, contribuția nefastă a scumpirii „discrete” de la grupa apă, canal, salubritate, unde majorarea de 9,08% a dat circa 30% din creșterea generală a prețurilor, la fel ca și gazele naturale în luna anterioară.
Inflaţia MEDIE anuală (ultimele 12 luni față de cele 12 luni anterioare) a crescut până la 7,7%, valoare sub nivelul celei anuale din prima lună a lui 2026, dar peste valoarea consemnată în 2025 (7,32%). De remarcat stabilitatea indicelui Core 2, urmărit mai atent în politica monetară, care s-a menținut la o cotă relatov scăzută (+0,40%).
Prețurile produselor alimentare au crescut per total în prima lună a anului curent cu 0,91%. Ceva mai mari au fost creșterile la grupa „alte legume și conserve de legume” (+3,58%), fructe proaspete (+2,62%), ouă (+2,29%), cafea (1,26%), lapte de vacă (+1,06%) și ulei comestibil (+0,90%). Carnea, cu pondere mare în coșul de consum, s-a scumpit cu 0,47%.

Mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 0,51%, semnificativ sub nivelul general. S-a majorat prețul combustibililor (+1,82%), la care s-a adăugat deja obișunita creștere a accizelor la tutun, de unde o creștere de +1,17% la grupa respectivă. Gazele naturale livrate populației s-au ieftinit cu -0,82% și vor intra în calcul pe anul 2026 cu ponderea de 2,70% din coșul de consum.
Pe segmentul de servicii, indicele de prețuri a înregistrat o creștere foarte ridicată, de +1,56%, peste patru cincimi din aceasta revenind pe segmentul de apă, canal și salubritate, unde creșterea medie de 9,08% (deja 17,59% în termeni anuali) ar trebui investigată mai atent, date fiind consecințele pentru IPC.
Majorări lunare mai semnificative s-au mai înregistrat la transportul aerian (+9,78%, însă cu pondere foarte mică în coșul de consum), jocuri de noroc (+2,64%), servicii poștale (+1,83%), transport interurban (+1,01%) și igienă și cosmetică (+0,79%, dar +17,75% față de aceeași lună a anului anterior)
Evoluție îmbucurătoare de reținut, indicatorul CORE 2 ajustat (important pentru politica monetară) a crescut marginal (+0,40% de la +0,39%), după ce consemnase în decembrie 2025 cea mai mică valoare din ultimele 12 luni. Ceea ce indică un caracter sezonier al unor majorări de prețuri, inclusiv la grupa volatilă legume-fructe-ouă.

Dat fiind efectul de bază favorabil din luna următoare (valoare relativ însemnată în februarie 2025) pentru finalul T1 2026 putem spera la o scădere ceva mai consistentă a inflației anuale spre nivelul de 9%. Din păcate, în T2 2026, vom avea un efect de bază defavorabil suprapus peste liberalizarea prețului la gazele naturale, cu riscul unei reveniri spre nivelul de 10%.
Vom asista la o diminuare semnificativă a puseului inflaționist de-abia după mijlocul acestui an, odată cu reversarea efectelor scumpirii curentului electric și a majorării TVA.
Creșterea prețurilor se va calma doar în a doua parte a orizontului proiecţiei BNR (pe opt trimestre), când ar urma să se reducă doar până la 3,7% în decembrie 2026 şi la 2,9% în septembrie 2027.
Nu există comentarii pentru această știre.
Cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul (fără autovehicule și motociclete) a scăzut semnificativ în ianuarie 2026 față de luna anterioară, cu -25,3% pe seria brută și -3,7% pe cea... detalii
Avansul PIB pe 2025 în termeni reali a fost recalculat la 0,7% de Institutul Național de Statistică, de la +0,6% în varianta-semnal. Rezultatul provizoriu de creștere economică pe 2025 este... detalii
Bugetul general consolidat pe luna ianuarie 2026 a consemnat un excedent (marginal) de 845,1 milioane lei (+0,04% din PIB-ul estimat la 2.045,2 miliarde lei), potrivit datelor operative publicate de Ministerul... detalii
Pensia medie pentru limită de vârstă a fost în anul 2025 de 3.156 lei în cazul asigurărilor sociale de stat, potrivit datelor comunicate de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP).... detalii
Inflația anuală a scăzut ușor, până la 9,62%
România, penultima în UE la ponderea în PIB a veniturilor bugetare din taxe și contribuții sociale
Adoptarea monedei euro, următorul proiect strategic al României?
-7,65% din PIB, deficit bugetar cash pe anul 2025
Dobânda cu care se împrumută statul, în scădere la 6,72%
România a încheiat anul 2025 pe primul loc în UE la inflație
Deficitul contului curent, peste 27 miliarde euro după primele 11 luni din 2025
Noiembrie 2025 - cel mai mic deficit comercial din ultimele 12 luni
Datoria publică, 58,9% din PIB înaintea ultimului trimestru din 2025
Deficit bugetar la 11 luni mai mic decât în urmă cu un an: -6,4% din PIB