Inflația anuală a ajuns la 3,24% potrivit datelor INS, după ce prețurile s-au majorat cu 0,45% în aprilie 2021. La scumpirea în continuare a combustibililor (+0,50% și 8,66% pe ultimele 12 luni), s-a adăugat introducerea noilor accize la tutun și țigări, care a determinat creșterea cu 2,18% a prețurilor la această poziție din coșul de consum al populației.
Inflaţia medie anuală s-a situat la doar 2,6% pe metodologia națională, în timp ce valoarea calculată pe model european IAPC s-a situat la 2,2%.
Prețurile produselor alimentare au avansat cu 0,45%, sub efectul majorării prețurilor la unele produse de bază precum ulei comestibil (+1,13% și, atenție, +11,88% pe ultimele 12 luni), carne și produse din carne (+0,69%), pește și conserve din pește (+0,58%), produse de morărit și panificație (+0,35%), brânză (+0,35%) și fructe și conserve din fructe (+0,92%, cu un avans de +1,41% pe segmentul de citrice și fructe meridionale).
De reținut, știrile externe arată că acest trend se va menține în lunile care vin.
La categoria mare de produse nealimentare, creșterea (+0,47%) s-a situat ușor peste media generală, dar ea a provenit în cea mai mare parte din scumpirea conjuncturală la țigararete (unde accizele s-au majorat de la 1 aprilie cu 8,4%) și combustibili, sub efectul cotațiilor externe la petrol.
[1]
Pe partea de servicii (+0,40%), s-au simțit creșterea cursului de schimb pe baza căruia se facturează tarifele la telefonie (+0,71%), precum și avansul semnificativ la îngrijire medicală (+0,62%) și igienă și cosmetică (+0,52% lunar).
Valoarea CORE 2 ajustat, aflată sub influența politicii monetare (care nu include impactul nefast al evoluțiilor de preț la tutun și combustibili), deși mai redusă față de indicele general de majorare a prețurilor, reflectă o tendință inflaționistă.
Prețurile industriale, situate cu avansul la 3,32% la bunuri de folosință îndelungată și 3,45% la produse de larg consum se vor transmite spre IPC pe parcursul lunilor care vin. Deocamdată, produsele cu prețuri volatile au avut o influență de calmare a inflației.
[2]
Astfel, rezultatul de inflație a urcat în aprilie aproape de nivelul anticipat de BNR pentru finele T2 iar spațiul rămas până la sfârșitul anului în raport cu proiecția oficială (+4,1%) rămâne limitat (doar 1,5 puncte procentuale pentru următoarele opt luni).
Totodată, efectul de bază rezultat din performanțele lunare bune consemnate în 2020 va fi nefavorabil, ceea ce reclamă o gestiune strictă în politica de venituri, pentru revenirea în coridorul de inflație țintit la începutul anului viitor.
Nu există comentarii pentru această știre.
Inflația anuală a crescut înapoi până la 9,87%, după ce avansul lunar al prețurilor de +0,27% din martie 2025 a fost înlocuit de cel de +0,78% din martie 2026. În... detalii
România a ocupat în T4 2025 locul 11 între statele membre UE în ceea ce privește creșterea costului salarial, potrivit datelor publicate de Eurostat, față de locul 3 în urmă... detalii
Bugetul general consolidat a consemnat un deficit de 14,23 miliarde lei după primele două luni ale anului curent (-0,7% din PIB-ul estimat la 2.045,2 miliarde lei), potrivit datelor operative publicate... detalii
Potrivit INS, producția industrială a scăzut în ianuarie 2026 față de luna anterioară cu -7,3% pe seria brută și cu -3,3% în varianta ajustată după perioada din an și dispunerea... detalii
Comerțul cu amănuntul a trecut pe minus pronunțat în ianuarie 2026
Avansul PIB pe 2025, recalculat la 0,7%
Excedent bugetar (marginal) la început de an
Pensia medie pentru limită de vârstă a crescut cu 6,8% în 2025
Inflația anuală a scăzut ușor, până la 9,62%
România, penultima în UE la ponderea în PIB a veniturilor bugetare din taxe și contribuții sociale
Adoptarea monedei euro, următorul proiect strategic al României?
-7,65% din PIB, deficit bugetar cash pe anul 2025
Dobânda cu care se împrumută statul, în scădere la 6,72%
România a încheiat anul 2025 pe primul loc în UE la inflație