Despăgubirile de la bănci pentru creditele cu ROBOR s-ar putea obține abia peste 5 ani; exemplu de calcul al unui potențial prejudiciu

Despăgubirile de la bănci pentru creditele indexate la ROBOR s-ar putea obține abia peste 5 ani și doar dacă băncile vor pierde procesele cu Consiliul Concurenței.

Bogdan Chirițoiu, șeful Consiliului Concurenței, a declarat că durata medie a unui proces în care este implicată instituția de concurență este de 5 ani.

Dacă justiția va valida decizia Consiliului Concurenței, în condițiile în care băncile au declarat că o vor contesta în justiție, persoanele fizice și firmele vor putea cere, în instanțele de judecată, despăgubiri pentru creditele cu dobânzi variabile în funcție de ROBOR.

Se pot iniția acțiuni în instanțele de judecată și înainte ca decizia să fie definitivă, însă aceste acțiuni sunt complexe, pentru că reclamantul va trebui să demonstreze că băncile au manipulat indicele ROBOR, adică ceea ce trebuie să probeze Consiliul Concurenței în investigația împotriva băncilor. (vezi detalii, în acest articol)

Despăgubirile se vor putea obține în baza OUG 170 din 2020 privind acțiunile în despăgubire în cazurile de încălcare a dispozițiilor legislației în materie de concurență.

OUG 170 din 2020 este transpunerea în legislația națională a Directivei 2014/104/UE privind anumite norme care guvernează acțiunile în despăgubire în temeiul dreptului intern, în cazul încălcărilor dispozițiilor legislației în materie de concurență.

Cine și cum calculează prejudiciul

Prejudiciul cauzat de majorarea ROBOR va fi calculat de instanța de judecată, eventual cu ajutorul Consiliului Concurenței, prevede OUG 170/2010, la articolul 16, cuantificarea prejudiciului:

“(1) Instanța judecătorească are competența de a estima cuantumul prejudiciului în litigiul aflat pe rolul acesteia, asigurându-se că nici sarcina probei și nici standardul probatoriu necesar pentru cuantificarea prejudiciului nu fac practic imposibilă sau excesiv de dificilă exercitarea dreptului la despăgubiri integrale.”

Legea prevede și o valoare potențială (prezumată) a prejudiciului, și anume o creștere de 20% a ROBOR, în cazul de față:

“(2) Se prezumă că încălcările sub forma unor carteluri provoacă prejudicii constând în creșterea prețului produselor sau serviciilor vizate de cartel cu 20%. Autorul încălcării poate răsturna o astfel de prezumție.

(3) Se prezumă că încălcările sub forma abuzului de poziție dominantă provoacă prejudicii. Autorul încălcării poate răsturna o astfel de prezumție.

(4) În cadrul unei proceduri referitoare la o acțiune în despăgubire, Consiliul Concurenței poate, la cererea instanței judecătorești, să acorde asistență acesteia în vederea determinării cuantumului despăgubirilor, dacă autoritatea de concurență consideră adecvată această asistență.”

Ce înseamnă o creștere a ROBOR de 20%

O creștere a ROBOR de 20% înseamnă, de exemplu, o creștere cu un punct, de la 5% la 6%.

Procentul variază însă în funcție de valoarea indicelui: cu cât este mai mic, cu atât creșterea procentuală este mai mare.

De exemplu, o creștere a ROBOR de la 2% la 3% înseamnă în precente 50%, pe când o creștere de la 7% la 8% reprezintă o evoluție procentuală de numai 14%.

Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, a declarat că majorarea ROBOR în urma presupusei înțelegeri între bănci a fost de ordinul fracțiunilor de procente (zecimi), adică sub un punct procentual, aceasta fiind bariera impusă, de fapt, de Banca Națională a României (BNR), prin așa-zisul coridor de plus/minus un punct în jurul ratei dobânzii de politică monetară.

Așadar, eventualele despăgubiri ar putea fi acordate doar pentru creșteri de ROBOR de 0,1-0,9%. De exemplu, dacă în loc de 7,5%, instanța consideră că ROBOR-ul ar fi trebuit să fie 7%, despăgubirea va fi reprezentată de diferența de 0,5%.

ATENȚIE!

Unii oameni, dezinformați de avocați populiști gen Cuculis/Piperea, cred eronat că pot fi despăgubiți pentru toată creșterea ROBOR, de la 1,5%, cât era în 2021, la 8%, cât ajuns în 2022.

Alții cred, tot greșit, că pot fi despăgubiți și pentru credite cu dobânzi raportate la indicele IRCC sau pentru credite cu dobânzi fixe sau în euro.

Calculul unui potențial prejudiciu

Să luăm ca exemplu un credit de 250.000 de lei (50.000 de euro) pe o perioadă de 7 ani (perioada investigației Consiliului Concurenței, 2018-2025), cu o creștere a ROBOR de 20% în fiecare an, de la 5% la 6%.

În cazul unui ROBOR de 5%, dobânda achitată timp de 7 ani se ridică la aproximativ 28.000 de lei, iar cu BOBOR de 6%, dobânda este 34.000 de lei.

Dobânda în plus plătită la o creștere de 20% a ROBOR, de la 5% la 6%, este de 6.000 de lei, timp de 7 ani. 

Aceasta ar fi un posibil prejudiciu maxim, cu o creștere a ROBOR de 20%, adică un punct procentual.

Câte credite cu dobânzi variabile indexate la ROBOR avem?

Creditele ipotecare cu dobânzi indexate la ROBOR aveau o pondere de doar 11% din totalul creditelor ipotecare, în septembrie 2025, în scădere de la 25% în anul anterior, conform datelor publicate de Banca Națională a României (BNR).

Ponderea creditelor ipotecare cu dobânzi legate de ROBOR a fost în continuă scădere, astfel că este posibil ca în prezent aceasta să fi coborât sub 10% din total.

În cazul creditelor de consum, cele cu dobânzi variabile cu ROBOR reprezintă o cantitate neglijabilă, aproape toate fiind cu dobândă fixă sau variabilă cu IRCC.

Din luna mai 2019, băncile au fost obligate ca la toate creditele cu dobândă variabilă acordate persoanelor fizice să aplice indicele IRCC, în locul ROBOR.

Vechile credite cu ROBOR nu au fost convertite automat la IRCC, trecerea putându-se face doar în urma unei cereri a deținătorului creditului, conform legii (OUG nr. 19/2019).

Indicele IRCC se aplică doar pentru creditele persoanelor fizice. În cazul creditelor în lei cu dobândă variabilă pentru firme, indicele utilizat este și în prezent ROBOR.

În 2022, în momentul declanșării investigației Consiliului Concurenței, erau peste 300.000 de credite cu dobânzi variabile raportate la ROBOR.

Putem evita un proces, apelând la CSALB

Este important de știut că cei care vor să dea banca în judecată pot scuti bani și timp recurgând la o înțelegere amiabilă, cu ajutorul CSALB.

Serviciile CSALB sunt gratuite, iar o înțelegere amiabilă cu banca durează maxim 90 de zile.

Conciliatorii CSALB sunt avocați cu experiență în domeniu, care vă pot ajuta să rezolvați amiabil un litigiu cu banca, aceasta putând fi de acord, în funcție de fiecare caz în parte, să diminueze dobânda la credit sau să anuleze unele comisioane.