Deficitul bugetar, -4,64% din PIB înaintea ultimei luni a anului

Deficitul bugetului general consolidat a ajuns în noiembrie la 73,5 miliarde de lei (-4,64% din PIB-ul estimat la 1.583,5 miliarde lei), potrivit datelor operative publicate de Ministerul Finanțelor.

Suma este cu aproape 15 miliarde lei mai mare față de aceeași perioadă a anului anterior, rezultat cu 0,45 puncte procentuale mai slab ca pondere în PIB (comparativ cu -4,19% în noiembrie 2022).

Astfel, rezultatul execuției bugetare pe anul curent se păstrează în linie cu tentativa de a nu majora soldul negativ din anul anterior, ținta inițială de -4,4% fiind abandonată mai demult.

În tentativa de diminuare a minusului bugetar, s-a consemnat în luna noiembrie o scădere relativă de 0,18 puncte procentuale dar, probabil, insuficientă pentru a închide în decembrie decalajul existent după 11 luni.

Pe fondul creșterii PIB în pierdere vizibilă de viteză (estimare curentă +1,1% brut în termeni reali, T1 –T3 2023 față de T1 – T3 2022), încasările nominale au fost mai mari cu 11,8% în ianuarie – noiembrie 2023 față de ianuarie – noiembrie 2022 (aproape 49 miliarde lei mai mult). Totuși, s-a consemnat scăderea veniturilor raportate la PIB (29,4% în 2023 față de 29,7% în 2022, după primele 11 luni ale anului).

Totodată, s-a consemnat o majorare cu 63,8 miliarde lei a cheltuielilor publice (+13,4%, ritm semnificativ mai mare decât al veniturilor) și creșterea marginală a ponderii acestora în PIB de la 33,9% la 34%. Astfel, în primele unsprezece luni din 2023, statul a cheltuit 116 lei la fiecare 100 de lei încasați, cu un deficit cumulat de aproape 8 miliarde lei rămas de acoperit la pensii și la sănătate.

De reținut, bugetul de stat a înregistrat un deficit ceva mai mic decât cel al bugetului general consolidat. Pe acest segment al finanțelor publice, s-au cheltuit 131 lei la fiecare 100 lei încasați, ceea ce înseamnă un dezechilibru major, corectat parțial din excedente la alte bugete, dar imposibil de susținut pe termen lung fără costuri masive cu îndatorarea.

Rezultatul per total a fost puțin îmbunătățit de finanțele administrațiilor locale, situate la +545 milioane lei (0,03 puncte procentuale din PIB, în scădere rapidă de la +4,15 miliarde lei la finele lui septembrie). La care s-a adăugat și excedentul tradițional al instituțiilor publice autofinanțate (+2,3 miliarde lei, încă +0,14 puncte procentuale).

Merită amintită și discrepanța între creșterea veniturilor din impozitul pe salarii și venit (+21,3%, adică 6,46 miliarde lei în plus) și avansul contribuțiilor de asigurări (numai +13%, urmare a scutirilor introduse pentru anumite categorii profesionale), cea mai mare componentă a bugetului public, cu 143,5 miliarde lei. Impozitul pe profit a avansat cu 10,1%.

Pe partea de impozite indirecte, comparabile cu CAS –ul ca pondere în buget, rezultatele au fost sub așteptări. Avansul de doar 10% al TVA încasat (a doua mare componentă a veniturilor, cu 94,4 miliarde lei) a fost sub inflația medie și nu a reflectat revenirea pe plus a puterii de cumpărare în termeni reali (+8,4% la salarii și +5,9% la pensii în noiembrie). El a fost însoțit de o creștere bizar de mică la plata accizelor (+3,7%, la o componentă importantă, de 33,6 miliarde lei).

Sumele primite din partea UE, în pofida neajunsurilor din îndeplinirea cerințelor PNRR, au fost de peste 42 miliarde lei, în creștere cu circa 13% în termeni nominali sau aproape cinci miliarde de lei. Intrările de fonduri europene au ameliorat cu 2,67% din PIB deficitul bugetar înaintea ultimei luni a anului.

Asistența socială, singura sub pragul de 10% creștere nominală

Avansul cheltuielilor (+13,4%) s-a plasat peste nivelul inflației. Ritmul de creștere a fost ceva mai redus în cazul cheltuielilor de personal (+11,4%). Ceea ce a păstrat bugetarii din sectorul sanitar, pe fondul unui indice de prețuri încă ridicat, în subsolul clasamentului puterii de cumpărare a salariilor.

Asistența socială a scăzut ca pondere în PIB de la 11,5%, la 11,2%, în contextul unei creșteri procentuale în termeni nominali sub pragul de 10%, cu peste trei puncte procentuale mai puțin decât ritmul creșterii veniturilor bugetare. Au avansat cu un ritm ceva mai mare alocările pentru bunuri și servicii (+10,4% nominal) și cheltuielile de capital (+12,8%).

[1]

Majorarea pe segmentul cofinanțării proiectelor susținute cu fonduri nerambursabile a fost una foarte importantă (+21%). O problemă pe termen mediu și lung, în contextul unor cotații nefavorabile pe piețele de capital, este creșterea cheltuielilor cu dobânzile. Acestea au avansat cu 10,6% în termeni nominali și totalizează până acum 1,9% din PIB.

Pe ansamblul anului trecut, s-a reușit o ameliorare a deficitului de circa 1 punct procentual. Acum obiectivul revizuit cu limitare la rezultatul de anul trecut ar presupune o încadrare într-un deficit de -1,04% pe ultima lună a anului (rezultatele operative pe decembrie au fost de -1,08% în 2019, -1,79% în 2020, -2,02% în 2021 și -1,48% în 2022).